Tulburare maximă în rândurile ostașilor lui Victor Ponta: Curtea Constituțională a decis că Pro România nu poate să aibă grup parlamentar propriu, cu toate că are numărul necesar constituirii acestuia. Sunt sigur că vor curge râuri de cerneală, că vor exploda site-urile de știri de atâtea acuze referitoare la încălcarea democrației, a Constituției și a regulamentelor. Aleșii neamului vor tuna și vor fulgera împotriva acestui abuz de putere, împotriva deciziei Curții Constituționale, care permite șefilor celor două Camere legislative să ignore sau să ia în considerare o solicitare a unor partide politice născute din spuma mării. Curtea Constituțională nu a făcut alt­ceva decât să respecte litera Constituției. O Consti­tuție alcătuită pe placul puterii, oricare ar fi ea.
Ca să explicăm: oriunde în lumea asta, în țările cu adevărat democratice, atunci când, în Parlament, din varii motive, ordinea stabi­lită prin votul popular se schimbă, atunci când se petrece o basculare a majorității în timpul mandatului, a ciclului electoral, este obligatorie organizarea de alegeri anticipate, pentru ca poporul să gireze schimbarea. Nicăieri în lume nu poate fi răsturnată voința poporului altfel decât prin lovitură de stat, caz în care nu mai putem vorbi despre democrație. La noi, Constituția nu permite, teoretic, unui partid care nu a participat la alegerile parlamentare să devină, peste noapte, partid parlamentar, dar practic, permite președinților Senatului sau Camerei Deputaților să admită nașterea cu forcepsul a unui nou partid parlamentar, pe holurile Parlamentului. În funcție de interes, partidul care deține președinția Camerei Deputaților sau Senatului, decide dacă partidul refugiaților din alte partide, înființat peste noapte, poate sau nu să devină partid parlamentar, să sprijine sau, dimpotrivă, să schimbe majoritatea parla­­men­tară, chiar să intre la guvernare!
Democrația spune că nu există vot impe­rativ, că parlamentarii sunt aleșii po­porului, așa că pot oricând să părăsească partidul pe listele căruia au fost aleși, ba chiar au voie să inventeze partidul mâncătorilor de cremwurști. Nu este deloc așa, ei nu sunt aleșii poporului, ci ai susținătorilor partidului respectiv. În momentul în care părăsesc acel partid, se cheamă că nu îi mai reprezintă pe cei care i-au votat. Nu mai reprezintă, de fapt, pe nimeni, pentru că partidul mâncătorilor de cremwurști nu a participat la alegeri.
Antonie Iorgovan, așa-numitul părinte al Constituției, Dumnezeu să-l ierte, a pritocit, dimpreună cu mentorul lui, Ion Iliescu, o Constituție pe principiul „orice semnalizare de luare la dreapta, urmată de cârmirea spre stânga este permisă dacă este în interesul poporului”. Adică, mai exact, celor care pretind că servesc interesele poporului. Ca să mă exprim cât mai puțin vulgar cu putință, pentru a nu fi amendat de către Dumnezeul presei românești, unii înțeleg democrația ca legiferarea dreptului oricărui individ de a face sex cu vecina măritată, dar pledează pentru interzicerea acestuia dacă în cauză este propria lui nevastă!

Recomandările redacției