Când raportorul, rigla și compasul erau de bază, adică acum 179 de ani, apa curgea pe toată lungimea Canalului Morilor

0
408

Acum exact 179 de ani, adică în data de 5 noiembrie 1840 apa din albia Canalului Morilor a curs pe întreaga lungime de 92 de kilometri, mânând roțile a 13 mori, toate prevăzute cu zbaturi. Lucrările de construcție la linia canalului, au început în octombrie 1833, începând cu Priza de captare a apei din râul Crișul Alb, continuând cu săpăturile la linia Canalului și a Morilor. În anul 1835 au început și lucrările de regularizare a albiei Crișului Alb, în locurile unde linia, Canalului trasată în 1832, era foarte aproape de albia râului . Canalul Morilor din județul Arad este o construcție hidrotehnică unicat în Europa și nu numai, o operă de artă inginerească, „care trebuie să existe întru vecie, așa cum au stipulat creatorii acestei opere, în Convenția semnată în 15 iulie 1842, la Arad.  Așadar pentru  întâia oară, clinchetul clopoțelului la coșul morii, a răsunat la prima moară situată pe linia Canalului Morilor, «la Moroaca Buteni», prevestind o viață lungă. În aval de Moara Buteni, în aceeași zi au început să macine încă două mori: Bârsa și Aldești“, a punctat istoricul Aurel Dragoș , un reputat specialist în acest domeniu și care se ocupă de decenii bune de acest subiect.

Trebuie spus că pe linia Canalului au fost construite 13 mori, care au funcționat toate,  chiar dacă unele mai puțin. Planul inițial prevedea construcția a 15 mori, dar din motive financiare, două locuri de moară: Săcești și Moroda, au rămas fără construcții. Canalul Morilor avea mai multe roluri. Cele mai importante erau: rol hidraulic și hidroenergetic, rol de  desecare, rol de irigare a terenurilor cultivate cu legume și zarzavaturi. „ Astăzi aria suprafețelor ce necesită irigarea legumelor și zarzavaturilor, a crescut foarte mult. Necesarul de apă la irigații și piscicultură depășește volumul de apă transportat în albia Canalului.  Apa dirijată pentru grădinărit, o preia solul cultivat. Irigarea trebuie făcută în mod rațional și controlat, astfel încât, toți utilizatorii să aibă apă, a adăugat Aurel Dragoș.  De asemenea, Canalul mai avea rol de colector al apelor pluviale din arterele hidrografice mici ce vin din partea nord – vest a Dealurilor Zărandului, de la Buteni până la Ineu, pe o lungime de circa 30 de kilometri. Totalitatea acestor bazine hidrografice ocupă o suprafață de 122 kilometri pătrați. Pe parcursul zonei de deal lungă de 30 kilometri, existau (la începuturi) 15 pâraie, cinci  lacuri, 25 deschideri și funcționau șapte mori. Nu mai puțin important era și funcția  de apărare contra viiturilor de pe Crișul Alb. Morile de apă scoase din albia Crișului, inclusiv pragurile lor de captare a apei, erau adevărate stavile în calea viiturilor, în plus, contribuiau la colmatarea albiei râului. Nu în ultimul rând este drept că abia în secolul trecut, mai exact în anul 1935, se deschidea prima pescărie, cea  a lui Gheorghe Dumitru din Pâncota. Ea avea o suprafață de luciu de apă de 33 de iugăre, adică aproximativ 17 hectare. Aceste  pescării s-au înmulțit, astfel că  înainte de revoluție, suprafața luciurilor de apă era de 785 hectare. Astăzi suprafața totală este și mai mare, ea trecând bine de 1.000 hetare  luciu de apă. Din păcate, apa luată de multe dintre pescării din Canalul Morilor, nu se mai întoarce înapoi în matcă. Măcar în proporție de 50%, pentru ca apa să curgă pe întreaga lungime, sunt de părere specialiștii. Astăzi nu mai avem mori de apă  funcționale pe parcursul Canalului. Sigur și condițiile tehnice s-au schimbat, dar ar fi fost cel puțin o atracție turistică un asemenea obiectiv. Ca și pată de culoare, soarta sau, dacă vreți istoria, are ironia ei. Astfel, întâia moară construită pe linia Canalului,  cea de la Buteni,a fost și ultima, la care s-a mai auzit clinchetul clopoțelului care dădea semnalul că se macină. Ce este de făcut?

„ Cred că implicarea majoră a administrațiilor locale riverane  Canalului, este subînțeleasă. Aș mai adăuga ceva: o  întrebare, care poate părea retorică. Dezvoltarea localităților care au beneficiat de binefacerile Canalului, ar fi parcurs același drum?  Și aș mai spune că, nu în ultimul rând, instituțiile statului  trebuie să-și asume obligațiile și responsabilitățile, față de această opera inginerească monumentală,  care străbate județul Arad de la Est la Vest“, a conchis istoricul Aurel Dragoș. Așadar utilitatea Canalului Morilor în acest al treilea mileniu, poate fi regândită și adaptată vremurilor în care trăim. Ar putea da un impuls „industriei fără fum“, adică turismului, dar și agriculturii locale. Cu condiția ca această resursă să fie utilizabilă pe întreaga sa lungime. Iar asta s-ar putea face într-un singur fel: să fie folosită rațional.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.