Curtea Constituțională a admis, joi, excepția de neconstituționalitate a Avocatului Poporului în legătură cu ordonanța de urgență 26/2020 privind alegerile anticipate. CCR, cu majoritate de voturi, a admis excepţia invocată de Avocatul Poporului şi a constatat că OUG 26/2020 este neconstituţională în ansamblul său. Potrivit unui comunicat oficial al Curţii, decizia se bazează pe trei elemente majore care generează neconstituţionalitatea: alegerile anticipate nu pot avea loc simultan cu alegerile locale, la alegerile parlamentare nu se poate vota oriunde, indiferent de domiciliu, iar legislaţia electorală nu poate fi modificată cu mai puţin de un an înainte de alegeri. Acest din urmă aspect elimină şi posibilitatea, vehiculată de PNL, de a reveni la alegeri locale în două tururi prin OUG.
Curtea a constatat că dispoziţiile art.I pct.35 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.26/2020, care elimină condiția restrictivă și permite alegătorului să voteze în orice secție de votare, independent de circumscripţia electorală unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, înlăturând efectele juridice pe care legea în vigoare le atribuie unor elemente esențiale ale exercitării dreptului de vot și dreptului de a fi ales al cetățeanului (domiciliul sau reşedinţa), cu consecința eludării însuși scopului pentru care au fost înființate circumscripțiile electorale, încalcă drepturile fundamentale consacrate de art.36 și art.37 din Constituție.Curtea a constatat că dispozițiile art.IV alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.26/2020, care reglementează posibilitatea organizării simultane a alegerilor parlamentare anticipate și a alegerilor locale generale din anul 2020, încalcă dreptul de vot al cetățeanului, prevăzut de art.36 din Constituție, întrucât îl pune în situația parcurgerii unei proceduri de votare greoaie, complicate, de natură a-i restrânge libertatea de exprimare a voinței politice și, implicit, efectivitatea dreptului la vot. Dispozițiile criticate încalcă și dreptul persoanei de a fi aleasă, prevăzut de art.37 din Constituție, întrucât înlătură posibilitatea unei persoane de a candida în acelaşi timp pentru o funcţie electivă locală (primar, consilier local, consilier județean) şi pentru o funcţie electivă națională (deputat sau senator).
În continuare, având în vedere că actualul Parlament și-a început mandatul în urma alegerilor desfășurate la 11 decembrie 2016, iar potrivit dispozițiilor art.63 alin.(1) din Constituție, Camera Deputaților și Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, Curtea a reținut că adoptarea actului normativ prin care se aduc modificări legii privind alegerea Parlamentului României s-a realizat cu mai puțin de un an înaintea alegerilor pe care le reglementează. Mai mult, ținând cont de faptul că obiectul reglementării – „unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor parlamentare anticipate”, a cărui incidență, prin ipoteză, este anterioară datei la care expiră mandatul actualului for legislativ, deci anterioară lunii decembrie a anului 2020, este evident că modificarea se realizează cu și mai puțin timp înainte de organizarea acestor alegeri”, se arată în decizia Curţii Constituţionale
