Cererea globală de aur în primul trimestru din 2024 a fost de 1.238 de tone, marcând o creştere de 3% de la an la an şi este cel mai puternic prim trimestru pentru cererea globală de aur din 2016, arată o analiză a Tavex, cel mai mare comerciant de aur de investiţii din Europa de Nord, care citează datele Consiliului Mondial al Aurului pentru primul trimestru al acestui an. Polonia este cel mai mare cumpărător de aur al Europei, în timp ce China, India şi Turcia sunt principalii cumpărători de aur la începutul anului 2024. România are aproximativ 5,45 g de aur per cap de locuitor, iar Polonia 9,75 g.
„Preţul aurului a cunoscut o creştere impresionantă de la începutul anului, de la aproximativ 2.020 de dolari pe uncie în luna februarie, până la aproape 2.430 de dolari pe 21 mai. De atunci, preţul a trecut printr-o corecţie, însă, în ultima lună s-a stabilizat în jurul valorii de 2.300 de dolari pe uncie. Potrivit celor mai recente date ale Consiliului Mondial al Aurului pentru primul trimestru al acestui an, cererea globală de aur, inclusiv achiziţiile extra-bursiere (OTC), este de 1.238 de tone. Aceasta marchează o creştere de 3% de la an la an şi este cel mai puternic prim trimestru pentru cererea globală de metal galben din 2016”, arată datele INS.
Principalul factor este reprezentat de achiziţiile consumatorilor de aur de investiţii sub formă de lingouri şi monede, care au crescut cu 3% de la an la an în T1 2024. În acelaşi timp, achiziţiile băncilor centrale au crescut cu 1%.
„Motivele acestei creşteri semnificative din ultimele luni se regăsesc în mod logic în dinamica globală a cererii de aur pentru investiţii, atât la nivel instituţional, din partea băncilor centrale, în scopul acumulării de rezerve, cât şi la nivelul consumatorilor, din partea persoanelor fizice, în scopul economisirii”, spune Victor Dima, managerul Departamentului de Trezorerie al Tavex România.
Rezervele de aur ale Băncii Naţionale a României sunt de 103,6 tone, ceea ce clasează ţara noastră pe locul 39 în lume. Dintre toate ţările fostului bloc comunist din Europa de Est, România are a doua cea mai mare rezervă de aur, după Polonia. „Atunci când comparăm rezervele de aur ale României, trebuie să ajustăm valorile în funcţie de mărimea populaţiei. Per cap de locuitor, România are aproximativ 5,45 de grame de aur. Polonia, în schimb, are 9,75 de grame de aur. Aşadar, chiar dacă rezervele nete de aur ale Poloniei sunt de aproape două ori şi jumătate mai mari decât ale României, pe cap de locuitor, diferenţa este de 1,8 ori. Ultima schimbare în rezervele de aur ale României au avut loc în octombrie 2007, când BNR a vândut o tonă de aur”, adaugă Victor Dima.
Consiliul Mondial al Aurului nu dispune de date specifice privind cererea de aur din partea consumatorilor în România. Ţara face parte din categoria „alte ţări europene”, care exclude pieţele principale de aur precum Franţa, Germania, Italia, Regatul Unit, Elveţia şi Austria. În această categorie, care include şi România, cererea generală a consumatorilor de aur de investiţii este de numai 24,2 tone în 2023, scăzând semnificativ de la 41,9 tone în 2022. În general, deşi datele specifice lipsesc, piaţa de consum pentru aurul de investiţii din România este încă la început. (sursa:news.ro)
