Compendiu de distrugere a identității naționale

0
299

Sincer, aveam de gând să plagiez, în titlul articolului, un fost ministru nazist al culturii și propagandei de pe vremea lui Hitler, care spunea : „Când aud de cultură, îmi vine să pun mâna pe pistol ”. Știa el ce știa, dacă vrei să supui sau să distrugi o nație, trebuie să-i distrugi cultura. Nu după mult timp, comuniștii care au ajuns la putere în România au ajuns la concluzia că nu trebuie să distrugi cultura, ci să ți-o subordonezi, să o folosești, să o pervertești în așa fel încât să slujească pe deplin intereselor tale. Pas cu pas, vorba lui Iohannis, s-au dat directive și porunci, menite să pună cultura în slujba PCR, să
preamărească mărețele realizări. Tot ceea ce înseamnă cultură, scriitori, teatru, film, a intrat în patrimoniul PCR. Toți, fără excepție, aveau sarcina de a-și valorifica potențialul creativ întru ridicarea în slăvi a partidului și a conducătorului suprem.
Cam toată lumea s-a supus, dar au mai existat câțiva clonțoși care, în schimbul laudelor deșănțate, au avut voie să spună adevărul despre ceea ce se întâmpla cu adevărat. Sigur, pe ocolite, prin metafore și alegorii absolut superbe. În paranteză fie spus, cine mai ține minte vreun vers al lui Adrian Păunescu despre sublimul conducător al Republicii Socialiste Româ­nia? Cam nimeni, dar toți cei care au trăit acele vremuri își
amintesc celebra lui poe­zie, „Analfabeții”, care a făcut înconjurul lumii. „Țara asta e condusă de analfabeți”, scria, atunci, Păunescu, pome­nind despre Marx, pe care toți „îl citează, dar nici măcar nu l-au citit”.
După revoluție, toate partidele care au ajuns la guvernare și-au dat seama că, oricât de multe legi ai da, nu mai ai cum să-ți subordonezi cultura, pe modelul lui Ceaușescu. Drept urmare, au decis că toți indivizii care au legătură cu aceasta trebuie atrași și utilizați. Toți cei care erau și sunt recunoscuți ca somități ai culturii au fost ademeniți cu funcții politice, cu locuri eligibile pe lista de candidați la Parlamentul României. Le-au oferit orice, numai pentru ca prezența lor pe listă să salte scorul, să ridice cota partidului. În virtutea popularității, au ajuns miniștri oameni care habar nu aveau despre domeniu, nu aveau nicio legătură cu administrația, dar aveau funcție politică în partid.
Dacă politicul a cumpărat, la bucată, orice om care are vreo legătură cu domeniul culturii, nu înseamnă că el comandă cultura? Ba, da, comandă tot, poate să îl facă ministru al sporturilor pe un ciocomete care a fost portar la echipa de fotbal de la Cucuieții din Deal, poate să-l facă, din nou, președinte pe cel care care vorbește despre holocaust, dar a fost șeful unei organizații naziste, iar în calitate de primar al Sibiului, s-a impus ca șef al acesteia! Restul, e tăcere!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.