Concertul de Anul Nou a umplut până la refuz sala Filarmonicii arădene

Considerat sora mai mică a Vienei, Aradul a împrumutat de la marea capitală a culturii şi celebrul Concert de Anul Nou. Sala mare a Palatului Cultural a fost plină până la refuz de către melomanii arădeni care au dorit să fie alături de Filarmonica de Stat din Arad, la primul ei concert din acest an dedicat valsului vienez. Orchestra simfonică a fost dirijată de către maestrul Cristian George Neagu, care a ales un program deosebit de atractiv pentru publicul numeros. „Valsul vienez este mesagerul noului an muzical. În formatul simfonic binecunoscut, deschidem seria concertelor din 2019 cu minunatele partituri ale Vienei de la mijlocul secolului al XIX-lea, creații ale familiei Strauss și ale altor creatori contemporani, interpretate de orchestra simfonică. Valsuri, polci, cadriluri, glume muzicale, creații care au făcut senzație în saloanele anilor 1800, continuă și astăzi periplul lor în sălile de concert ale lumii, datorită vervei, bucuriei și optimismului lor. Pe lângă muzica familiei Strauss, am ales în această seară şi partituri din creaţia compozitorilor Lehar, sau rivalul lor parizian, Waldteufel. Concertul de Anul Nou, alături de cel al deschiderii stagiunii, colindelor şi al închiderii de stagiune reprezintă un jalon. Am dirijat concertul de Anul Nou de cel puţin 15 ani. Recent, în zilele de 30 şi 31 decembrie am fost invitat să dirijez Concertul de Anul Nou al Filarmonicii din Timişoara. Lăsând modestia la o parte, mă bucur că am reuşit să fiu un ambasador foarte bun al Aradului chiar la rivalii noştri, timişoreni“, glumeşte maestrul Cristian George Neagu, care a avut amabilitatea să ne acorde din timpul său chiar înainte de a urca pe scenă.
Una dintre cele mai înflăcărate melomane şi susţinătoare a Filarmonicii arădene este fără îndoială Rozalia Pota, prezentă la primul concert din noul an. „Nu-mi închipuiam viaţa culturală arădeană fără Filarmonică. Nu pot sta acasă joi seara, sunt mereu la concert. Multe orchestre şi coruri şi-ar dori oameni de valoarea filarmoniştilor noştri. Nu doar Concertul de Anul Nou reprezintă un motiv de mândrie pentru oraşul Arad, ci toate spectacolele susţinute de către Filarmonica de Stat. În general, toate concertele susţinute de Corul Academic şi Orchestra Simfonică au o înaltă ţinută datorită pregătirii artiştilor care alcătuiesc cele două ansambluri. Frecventez concertele filarmonicii de peste 40 de ani. Prima oară când am călcat în această sală aveam 15 ani“, ne mărturiseşte Rozalia Pota.
Un obişnuit al concertelor Filarmonicii arădene este şi viceprimarul Bognar Levente. „A devenit deja o tradiţie pentru filarmonica arădeană organizarea Concertului de Anul Nou. Concertul are un impact vizibil pentru o instituţie emblematică, cu care oraşul nostru se mândreşte. Are un impact dar şi un mesaj că în Arad muzica clasică este ascultată şi respectată. Este cunoscută tradiţia oraşului nostru pentru educaţia sa muzicală încă din anul 1833. Filarmonica duce mai departe această tradiţie, este un promotor care întregeşte imaginea unui oraş cultural“, subliniază viceprimarul Aradului.
De asemenea, Doru Orban, managerul Filarmonicii de Stat Arad, ne-a declarat: „Tradiţionalul Concert de Anul Nou a devenit deja un brand al Filarmonicii noastre. Ne reîntâlnim în 2019 în sala restaurată a Palatului Cultural, modernizată la cele mai înalte standarde ale arhitecturii, cu o acustică unică în Europa. Ne adresăm publicului arădean, unul educat, iubitor de artă, de muzică, cu gusturi rafinate ce denotă respectul pentru tezaurul oraşului nostru. Privim cu nostalgie la 2018 dar şi cu speranţă spre 2019: proiectele noastre Napoli, Budapesta, Gorizzia, Milano, Alba-Genova, doar câteva din proiectele internaţionale, la care li se adaugă concertele de acasă – pagini celebre cu coruri din opere, operete, Reqviem, concertele vocal-simfonice şi multe altele“.
Fratele mai mare al Concertului de la Arad
Concertul de Anul Nou al Orchestrei Filarmonice din Viena, fratele mai mare al concertului de la Arad, este un concert ce are loc în fiecare an în dimineaţa zilei de 1 ianuarie la Viena în Austria. Este televizat în jurul lumii la o audienţă estimată de aproximativ 1 mi­liard de telespectatori în 44 de ţări.
Muzica este în principal cea a familiei Strauss (Johann Strauss (tatăl), Johann Strauss (fiul), Josef Strauss şi Eduard Strauss). Florile care decorează sala de concert Wiener Musikverein sunt donate anual de către oraşul San Remo din Italia.
Concertul se termină totdeauna cu o serie de bis-uri după programul principal. Apoi muzicienii urează în cor audienţei un an nou fericit şi încheie concertul cu Valsul Dunărea Albastră al lui Johann Strauss II urmat de Marşul lui Radetzky. În timpul acestei ultime piese, audienţa aplaudă în ritmul melodiei iar dirijorul se întoarce să dirijeze audienţa în locul orchestrei. O schimbare faţă de organizarea tradiţională a sfârşitului concertului în perioada recentă a avut loc cu ocazia concertului in 2005 dirijat de Lorin Maazel, când programul s-a terminat cu valsul „Dunărea albastră” în semn de respect faţă de victimele cutremurului din Oceanul Indian din 2004.
Primul concert a avut loc în 1939 (pe 31 decembrie al acelui an) şi a fost dirijat de Clemens Krauss. În 2006, nu pentru prima dată în istoria concertului de anul nou, a fost interpretată o partitură de Mozart: uvertura Nuntei lui Figaro.
Concertul este difuzat în direct din 1959 de către ORF – televiziunea de stat austriacă şi preluat de către reţeaua Eurovision. În Statele Unite concertul a fost difuzat câţiva ani de către postul PBS. Din 2006 o serie de state africane (Botswana, Lesotho, Malawi, Mozambic, Namibia, Swaziland, Zambia şi Zimbabwe) precum şi din America Latină (Ecuador şi Bolivia) au început să transmită spectacolul.
Adrian Cotuna