În ultimele două săptămâni, după seismele de 5,2 şi 5,7 care s-au produs pe 13 şi 14 februarie, s-au produs nu mai puțin de 810 replici. Un număr extrem de mare, dacă luăm în calcul faptul că în zona Gorj nu s-au produs, în ultimii ani, cutremure semnificative. Iar profesorului Gheorghe Mărmureanu avertizează să acestea ar putea migra către o altă regiune din țară.
În ce zone s-ar putea deplasa valul de cutremure din Gorj
Conform datelor publicate de Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Fizica Pământului, seismele care s-au produs pe 13 şi 14 februarie au avut până acum peste 800 de replici. Însă, oficialii instituției spun că, în principiu, frecvenţa şi magnitudinea acestor replici sunt în scădere, cu toate că în cursul zilei de miercuri, 22 februarie, au mai avut loc trei seisme dintre care unul cu magnitudinea 4,1, iar joi, altul de 3,9.
INCDFP a publicat şi hărţi care arată detalii noi despre caracteristicile cutremurelor noi din Gorj. Acum, însă, specialiștii avertizează că și alte zone din România s-ar putea confrunta cu acest lucru.
Profesorul Gheorghe Mărmureanu, fostul director general al INCDFP, spune că în perioada următoare specialiștii își vor putea da seama cum va evolua situația cutremurelor din Oltenia și către ce zone ar putea migra.
„Curbele de cutremur pot migra foarte ușor. Ele pot ajunge rapid în zona Hunedoarei unde în trecut, cam acum 100 de ani, au fost cutremure foarte puternice, cu biserici prăbușite și alte pagube destul de importante.
Apoi, nu este exclus să migreze acest roi de cutremure spre dreapta, spre zona Vidraru și chiar spre Sibiu. Și aici există un istoric al seismelor destul de important, care nu este de neglijat. E numai o chestiune de timp până vom afla cum evoluează acest sistem de cutremure din Oltenia”, a spus Gheorghe Mărmureanu, pentru Adevărul.
Conform hărților INCDFP, cutremurele din 13 și 14 februarie au fost cele mai puternice de când sunt făcute măsurători în zona Gorjului.
În anul 1943, a avut loc un cutremur cu magnitudinea de 5,2 grade, iar cele mai puternice de atunci și până în data de 13 februarie 2023 au fost de 4,0, în 1962, și de 4,5, un an mai târziu.
Totodată, specialiștii spun că, fiind cutremure de suprafață, energia degajată disipată se consumă pe o rază mai mică și, prin urmare, pagubele produse la suprafață sunt mai mari decât în cazul seismelor produse la mai mare adâncime cum sunt cele din Vrancea. Reamintim faptul că cel de 5,2, din 13 februarie, s-a produs la o adâncime de 15 kilometri, iar al doilea, de 5,7 grade, s-a produs și mai aproape de suprafață, la doar 6,2 kilometri.
Ambele au fost resimțite destul de puternic și la Arad.
