Patru cutremure puternice au lovit Aradul în acest an. Mai precis, din 13 februarie până în 22 mai, putem spune că Aradul a avut parte de un cutremur puternic în fiecare lună. Este un fenomen neobișnuit, având în vedere că zona noastră nu este, sau cel puțin nu era până acum, o zonă activă din punct de vedere seismic.
Ca dovadă stă faptul că până în acest an, Aradul a fost lovit de-a lungul istoriei doar de 11 cutremure mai puternice. Datele istorice privind seismele bănăţene, încep la sfârşitul secolului XVIII. Pentru municipiul Arad sunt menţionate 11 cutremure cu intensitate mai mare de 4 grade şi nouă cu magnitudini mai mari decât 4,1. Cele mai mari seisme de magnitudine maximă 4,7 (intensitate VII) s-au produs în secolele trecute.
Cel mai mare cutremur din istoria Aradului
În seara zilei de luni, 22 mai, la ora 20:46:42, s-a produs în zona Frumușeni, Aluniș, Vladimirescu, un cutremur cu magnitudinea de 4.9, la adâncimea de 2.2 km. Cutremurul s-a simțit pe întreg teritoriul județului Arad, inclusiv în municipiu, provocând panică în rândul populației.
La scurt timp, la ora 22:55:26, s-a produs al doilea cutremur puternic, cu magnitudinea de 4.3, la adâncimea de 9.3 km. Și acesta a fost simțit de arădeni.
Ulterior, au început să apară multe alte replici mai mici, care ar putea continua câteva săptămâni.
Cutremurele din februarie
Un cutremur de 5,3 Richter a avut loc în data de 13 februarie 2023, la 14 km de Târgu-Jiu, la adâncimea de 15 km, potrivit Institutului pentru Fizica Pământului.
Cutremurul a fost resimțit în vestul țării, inclusiv în Arad. S-au mișcat birourile, mobilierul, iar blocurile au trepidat. Cutremurul s-a produs la ora 16.58.
Seismul s-a simțit atât de tare la Arad, încât pompierii arădeni au confirmat: „Cutremurul a fost semnificativ“.
Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Vasile Goldiș” al județului Arad a dispus ca echipajele de intervenție să efectueze în teren misiuni de recunoaștere/patrulare pentru indentificarea eventualelor probleme.
Un cutremur mult mai mare a avut loc însă a doua zi, pe 14 februarie, de 5,7, care a zguduit și mai bine Aradul.
„Conform Institutului de Fizică a Pământului în ziua de 14.02.2023, 15:16:53 (ora României), s-a produs în Gorj un cutremur semnificativ cu magnitudinea ML 5.7, la adâncimea de 40 km“.
Aradul, Nădlacul, Curticiul și Lipova, cele mai afectate
Conform unui Plan de analiză şi acoperire a riscurilor la care sunt supuși locuitorii municipiului Arad, întocmit în anul 2017, în caz de cutremur, cele mai afectate localități din județ ar fi Aradul, Nădlacul, Curticiul și Lipova. „Ca urmare a evaluării riscurilor identificate şi inventariate, în cadrul judeţului Arad există zone de risc la cutremur pe teritoriul municipiului Arad. De asemenea se apreciază că efectele cele mai puternice pot fi pe direcţia Vinga-Arad-Curtici. În cazul judeţului Arad, un cutremur de magnitudinea şi intensitatea precizată poate provoca efecte deosebite în localităţile urbane Arad, Nădlac, Curtici şi Lipova”, se arată în document.
Zona Banatului, a doua ca importanță
Principala zonă seismică din țară este zona Vrancea, însă afectate de cutremure superficiale sunt și Banatul, Crișana, Maramureşul, Făgăraşul și Târnavele. „Judeţul Arad se află în zona D şi E a cutremurelor bănăţene de tip intraplacă, cu epicentrul în zona Banloc, Judeţul Timiş”, mai spun specialiștii.
Din punct de vedere seismic, zona Banatului este considerată a doua ca importanţă după cea vrânceană, din cauza faliilor existente în interiorul plăcilor tectonice. Zona are o activitate seismică continuă de intensitate medie, cu perioade de revenire mari dar neconstante, producându-se cutremure de tip intraplacă.
„Seismele sunt de suprafaţă, cu adâncimi ale surselor de 5-20 km., afectând puternic zone restrânse în jurul epicentrului de cca. 5-10 km. Datele istorice privind seismele bănăţene, încep la sfârşitul secolului XVIII. Pentru municipiul Arad sunt menţionate 11 cutremure cu intensitate mai mare de 4 grade şi 9 cu magnitudini mai mari decât 4,1. Se observă că cele mai mari seisme de magnitudine maximă 4,7 (intensitate VII) s-au produs în secolele trecute. Trebuie menţionat că zona Banat este caracterizată de mutarea zonelor active. Dacă în perioadele anterioare, zonele active au fost cele din sud (Moldova Nouă) şi nord (Arad, Sânicolau Mare), în secolul nostru au fost mai active zonele centrale (Banloc, Parţa)”, susțin autorii planului.
Risc crescut
Aradul se află într-o zonă cu risc crescut. Pe harta întocmită de Gheorghe Mărmureanu, directorul de atunci al Institutului de Fizică a Pământului, erau marcate cu roşu şi albastru zonele cele mai expuse, roşu fiind culoarea care prevesteşte cutremure de adâncime, iar albastru, pe cele de suprafaţă. În această din urmă categorie sunt încadrate şi cutremurele care ar putea avea loc în judeţ.
Trebuie spus că, la un cutremur de suprafaţă, energia se propagă într-o zonă restrânsă, de câteva sute de kilometri pătraţi.
Aradul are, potrivit specialiştilor de aici, un grad de risc seismic 7. Deşi, cu excepţia zonei Vrancei, celelalte zone seismice din România prezintă o activitate redusă, specialiştii au remarcat că, în ultimul timp, zona Banatului s-a dovedit a fi mai activă.
Fără protecţie
Pe de altă parte trebuie spus că, mai multe clădiri din Arad pot să se prăbuşească oricând în cazul unui cutremur mai serios. În urmă cu câţiva ani, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă a anexat un tabel la planul de intervenţii în caz de cutremure, din care rezultă că există câteva clădiri care sunt considerate de experţi a fi fără protecţie în cazul unui cutremur de magnitudinea celui din 1977. Specialiştii spun însă că numărul imobilelor cu probleme este mult mai mare, dar că expertizele sunt foarte scumpe şi nimeni nu se înghesuie să le plătească. Primii care ar trebui să se teamă în cazul unui cutremur sunt locatarii imobilelor construite între anii 1963-1977. Rezistenţa clădirilor ridicate în acea perioadă nu a fost calculată în funcţie de acţiunea reală a forţelor seismice.
