Cofretele electrice au apărut atunci când în Arad  s-a introdus curentul electric. În evoluția lor, până în anii comunismului, a fost ordine. Electricienii și administrația având grijă să protejeze cetățenii, au prevăzut încuietori cu chei la ușile de acces ale cofretelor, să  izoleze firele electrice și siguranțele, mai ales în locurile publice.  Un exemplu elocvent îl reprezintă felinarele din centru, lucrări de artă, ce aveau înscrisă inscripţia „ASTRA 1938”. Ușile de acces la si­guranțe și sârmele din cofretul felinarului erau prevăzute cu încuietori sigure și existau chei pentru acces. Astăzi toate cofretele stâlpilor sunt descuiate, unele având gunoaie aruncate de oameni, ce din inocență nu-și dădeau seama ce riscă.

Iar dacă felinarele funcționează, becurile luminează, înseamnă că –„merge și așa” – cutuma moștenită din epoca comunistă, comodă și nocivă, aste aplicată cu toată convingerea. Se tolerează această neregulă, dovada fiind mulțimea cofretelor electrice răspândite în municipiu, în locurile publice, pe trotuare , în parcuri, în cutii încastrate în fațadele clădirilor.
Iată un exemplu, un cofret fotografiat în 2012 pe str. Unirii și starea lui astăzi, în 2016. Cred că toate comentariile sunt de prisos. Bine ar fi ca aleșii noștri din CLM să analizeze situația și să decidă, oare merge și așa?!

Recomandările redacției