Deșeurile electrice și electronice din acest an, mai grele de 15 ori decât Palatul Parlamentului

Omenirea va genera peste 61,3 de milioane de tone de deşeuri de echipamente electrice şi electronice până la finalului anului, ceea ce înseamnă o cantitate de 15 ori mai mare decât greutatea Palatului Parlamentului din Bucureşti, care cântăreşte 4,1 milioane tone şi este cea mai grea clădire din lume, arată Asociaţia RESPO DEEE. Potrivit asociaţiei, doar 18 % dintre aceste deşeuri vor fi tratate şi reciclate în mod corespunzător. Reprezentanţii asociaţiei explică de ce aceste date sunt foarte îngrijorătoare şi de ce deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE) sunt categoria de deşeuri cu cea mai mare rată de creştere la nivel global, asta în timp ce procesul de reciclare nu ajunge nici măcar la o cincime din cantitatea totală generată. “Conform datelor oficiale, Palatul Parlamentului din Bucureşti cântăreşte 4,1 milioane de tone şi este cea mai grea clădire din lume. Imaginaţi-vă acum un munte de deşeuri de echipamente electrice, de 15 ori mai greu… Atât va genera omenirea în acest an, ceea ce înseamnă cu 3,9 milioane de tone DEEE-uri mai mult ca în 2021, când s-a generat 57,3 milioane de tone. Progresul tehnologic, trendurile, preţul tot mai mic al acestor produse, creşterea nivelului de trai, supraconsumul şi opţiunile limitate de reparaţie îi fac pe oameni să arunce repede produsele electrice şi electronice vechi, stricate sau mai puţin performante. În medie, cantitatea de DEEE-uri aruncată creşte de la un an la altul cu 2 milioane de tone şi va ajunge în anul 2030 la nu mai puţin de 70 de milioane de tone”, declară Cristian Pocol, preşedintele Asociaţiei RESPO DEEE. Peste 50 de milioane de tone deşeuri electrice au fost aruncate la gunoi, arse sau comercializate ilegal doar în 2023.Din această cantitate enormă de deşeuri, doar o mică parte ajunge să fie colectată, tratată şi reciclată corespunzător, şi acest lucru se întâmplă pentru că populaţia încă nu a deprins un comportament sustenabil de gestionare a DEEE-urilor şi încă nu există un sistem bine pus la punct, peste tot în lume, prin care echipamentele ieşite din uz pot fi predate şi tratate corespunzător, arată asociaţia. ”Doar 17,4% din cele 61,3 milioane de tone de deşeuri, care reprezintă un amestec de substanţe nocive şi materiale preţioase, vor fi colectate, tratate şi reciclate în mod corespunzător la nivel global. Restul de 50,6 milioane de tone vor fi fie aruncate la groapa de gunoi, arse sau comercializate ilegal şi tratate într-un mod nestandardizat, fie pur şi simplu depozitate în gospodării. Să ţinem cont că aceste deşeuri conţin elemente chimice periculoase pentru mediu şi sănătatea oamenilor, dar şi elemente care pot fi recuperate şi reutilizate pentru producţia altor echipamente”, mai spune reprezentantul Asociaţiei RESPO DEEE. Chiar şi în Europa, care este lider mondial în reciclarea DEEE-urilor, doar 54% din deşeurile electrice sunt raportate oficial ca fiind colectate şi reciclate, asta în timp ce practica reciclării DEEE-urilor este complet străină în Statele Unite, China sau India, care se numără şi printre cele mai mari ţări generatoare de astfel de deşeuri. “Nu exagerez când spun că, în mai puţin de 10 ani, Planeta va fi sufocată de deşeuri de echipamente electrice şi electronice, asta pe lângă alte categorii de deşeuri menajere, textile, plastic sau sticlă. Cel puţin 50 de milioane de astfel de tone de deşeuri ajung acum anual la gunoi, în sol sau în ape şi amenintă astfel echilibrul regnului uman şi animal. Reciclarea trebuie să devină o politică globală, iar asta în cel mai scurt timp. Se tot vorbeşte despre încălzirea globală, iar procesul de reciclare joacă un rol important în acţiunea de prevenţie. Pentru producţia de noi echipamente electrice este nevoie de resurse, care se extrag prin minerit, iar despre această activitate se ştie că este foarte poluantă. Prin reciclare încurajăm economia circulară, iar astfel o mare parte din resurse se vor întoarce în circuitul de producţie, iar emisia de gaze cu efect de seră va fi redusă semnificativ”, mai explică Cristian Pocol.(sursa:news.ro)