Am așteptat cu mare curiozitate declarațiile de la Palatul Cotroceni ale președintelui în exercițiu. După cum mă așteptam, acesta a criticat vehement Guvernul PSD pentru modul în care a construit bugetul, pe care l-a botezat „un buget al rușinii”, a cerut din nou parlamentarilor să nu îl voteze, pentru că este construit pe baze false, pe previziuni irealizabile. A înfierat PSD-ul care nu a fost capabil să elaboreze Legea Bugetului decât după o întârziere inadmisibilă de trei luni. Vreau, nu vreau, are perfectă dreptate, este chiar impardonabil ca, în loc să finalizezi proiectul de buget în noiembrie să vii cu acesta la promulgare abia la jumătatea lui martie a următorului an. Totodată, însă, a anunțat că, fiind ultima zi în care putea să promulge bugetul asigurărilor sociale de stat, a făcut acest lucru, din dragostea lui nețărmurită pentru pensionari. A acuzat Guvernul PSD că nu îi pasă de milioanele de pensionari, că pensiile trebuia să crească demult, nu doar din septembrie, când va intra în aplicare Legea pensiilor. A vorbit cu atâta patos pe acest subiect, de parcă de la instalarea Guvernului PSD-ALDE acesta ar fi fost un adevărat dușman al pensionarilor, nu cel care a decis creșteri fără precedent ale pensiilor.
Discursul său a fost unul absolut electoral, discurs de candidat la Președinție, care se erijează în „tătuc” al nației, care luptă cu Guvernul ticălos și nesimțitor. Vorbind despre faptul că pensiile trebuiau să crească de la 1 ianuarie, nu abia din septembrie, a procedat exact ca Băsescu, cel care, din postura de președinte, îl înjura pe Tăriceanu că refuză să dubleze salariile profesorilor, motivând că nu sunt bani.
Premierul minte cu nerușinare, România are bani, dar nu vrea el să dea, spunea Băsescu, deși știa bine că în anul următor România va fi lovită de o criză groaznică. Nu i-a păsat că minte cu nerușinare, important era ca el și partidul său, PD, să crească în ochii electoratului, mimând grija pentru profesori. Iohannis știe foarte bine că intrarea în vigoare a creșterii pensiilor înainte de septembrie este absolut imposibilă, că nu este sustenabilă, dar acest lucru nu are importanţă pentru el. Știe, deasemenea, că, dacă acest lucru se întâmplă de la 1 septembrie, perioada care mai rămâne până la alegerile prezidențiale este mult prea scurtă pentru ca pensionarii să uite că Guvernul PSD-ALDE a mărit pensiile. O armă foarte puternică în mâinile PSD și ale candidatului său la prezidențiale.
Nu țin deloc partea Guvernului, dar nici nu pot să nu țin cont de nenumăratele șicane împotriva definitivării bugetului. La sfârșitul lunii noiembrie acesta era, în linii mari, finalizat, însă după aceea au intervenit o serie de evenimente, parcă la comadă, care au impus modificări peste modificări, revizuiri ale calculelor etc. De pildă, dublarea alocațiilor pentru copii, pe care Guvernul nu o luase absolut deloc în calcul, dar ar fi avut pierderi electorale uriașe dacă ar fi încercat să o saboteze. Ar fi fost mană cerească pentru Iohannis în tentativa de a obține încă un mandat.

Recomandările redacției