Erodarea puterii de cumpărare „împinge” aproape unul din patru europeni spre sărăcie

Comitetul Economic și Social European (CESE) a emis un aviz în sesiunea sa plenară din iulie, care a subliniat impactul serios al prețurilor ridicate asupra economiei Uniunii Europene. CESE a îndemnat guvernele naționale să implementeze măsuri pentru a sprijini familiile vulnerabile și sectoarele esențiale. Inflația a atins cel mai înalt nivel din UE de când a fost introdus euro. În prezent, aproape 97 de milioane de europeni sunt expuși la riscul sărăciei și al excluziunii sociale: acești cetățeni sunt cei mai afectați de creșterea prețurilor la bunuri și servicii, de costurile crescânde ale energiei și de scăderea puterii de cumpărare. Falimentele în UE au ajuns la cel mai înalt nivel înregistrat vreodată. Conform Eurostat, indicele de faliment din UE este în prezent de 113,1, comparativ cu valoarea de referință de 100 în 2015. Aproape jumătate din respondenții unui sondaj recent al Eurobarometru au declarat că prețurile, inflația și costul vieții sunt printre cele mai mari probleme cu care se confruntă țara lor, mai presus de sănătate (32%) și situația economică (19%). Acestea sunt doar unele dintre statisticile înfricoșătoare evidențiate în avizul CESE elaborat de Felipe Medina Martín și adoptat în sesiunea plenară din iulie. Menținerea sub control a inflației este esențială Criza energetică are efecte devastatoare asupra economiei europene. Prețurile mari la energie, materiile prime, serviciile și bunurile industriale au dus la inflație mare și la o încetinire a creșterii economice, punând o presiune mare pe finanțele publice și pe întreprinderi, și subminând competitivitatea economică externă.  Multe întreprinderi din sectoarele esențiale (de exemplu, agroalimentar, transport, retail etc.) au demonstrat reziliență și au continuat să furnizeze servicii și produse consumatorilor europeni, dar situația este grea: inflația persistă, costurile de producție au crescut, iar lanțurile de aprovizionare se reorganizează.  CESE subliniază că, pentru a inversa această tendință, gospodăriile și sectoarele esențiale ar trebui să beneficieze de planuri pentru a reduce impactul creșterii prețurilor energiei și invită instituțiile europene să instituie mecanisme de control. Politicile viitoare ar trebui să fie adaptate, țintite și să contracareze efectele negative ale tranziției, sprijinind în special familiile cu venituri mai mici și cu probleme mai mari. (sursa:businesswatch.ro)