Evoluţia creditării bancare în 2019

0
712
  • Interviu cu Dan Antoniu Bota, manager KIWI FINANCE – Sucursala Arad, cel mai mare broker de credite din România

Reporter Glasul Aradului:
– Cum credeţi că va evolua piaţa creditării în anul 2019 comparativ cu anul 2018?
D.A. Bota:
– Anul 2019 începe cu două provocări majore pentru industria bancară, dar sunt optimist că vom reuşi să le facem faţă şi în final să încheiem anul cu rezultate măcar similare cu cele obţinute anul trecut.
Prima provocare este reprezentată de un nou regulament dat de Banca Naţio­nală a României (BNR) care reduce gradele maxime de îndatorare la care se pot încadra clienţii când iau un credit nou, iar a doua provocare este acea taxă nouă pe activele bancare, în funcţie de nivelul mediu al ROBOR, introdusă de guvern (în ultimele zile lucrătoare ale anului, complet pe neanunţate) care estimez va face băncile şi mai atente / pretenţioase în selectarea clienţilor când acordă credite noi.
Pe de alta parte în anul 2019 estimăm o scădere importantă a nivelului ROBOR (costul mediu la care se împrumută băncile între ele), scădere provocată inclusiv de faptul că băncile vor acorda mai puţine credite de consum în economie şi astfel inflaţia din economie va scădea, însă din păcate la fel va scădea şi ritmul de creştere al PIB (produsul intern brut). Estimarea noastră este ca ritmul de creștere al PIB-ului va scădea de la un nivel de peste 4% în anul 2018, undeva în jur de 2% în anul 2019, iar ritmul de creştere al creditării bancare din economie va scădea de la 6,3% in 2018 la aproximativ 0% în anul 2019.
Reporter Glasul Aradului:
– Ce impact va avea reducerea gradelor maxime de îndatorare la care se încadrează clienţii asupra creditării ipotecare şi asupra celei de consum ?
D.A. Bota:
– Per total nu putem nega că va exista un impact negativ – totuşi trebuie să facem o diferenţiere – dacă în cazul cre­ditelor ipotecare (celor acordate pentru a cumpăra o casă sau un apartament) impactul va fi unul uşor / moderat negativ, în cazul acordării creditelor noi de consum (sau de nevoi personale) acolo va exista o frână mult mai puternică pusă creditării bancare, pe care noi o estimăm la 10%-20% pe acest segment faţă de anul trecut.
Pentru ca lumea să înţeleagă, până acum băncile calculau suma maximă la care se încadrează un client când ia un credit ipotecar aplicând un procent maxim (grad de îndatorare maxim permis) de până la 60% – 65% din veniturile nete lunare ajustate (ajustate în sensul că din veniturile nete efective se scădea o cheltuială de subzistență de circa 350 – 400 lei per membru de familie), conform noilor reguli care au intrat în vigoare începând cu 1 Ianuarie 2019, procentul maxim (gradul de îndatorare maxim permis) la care se încadrează un client este 40% din veniturile sale nete lunare (dacă ia creditul în lei, altfel dacă vrea să ia creditul în euro sau orice altă valută străină, gradul maxim de îndatorare este de numai 20%), ceea ce în mod evident va determina ca oamenii să se încadreze la sume mai mici când iau credite noi (a fost însă eliminată acea ajustare a venitului net de circa 350 – 400 lei per membru de familie, acea cheltuială de subzistentă). Există şi excepţia unui grad de îndatorare maxim permis uşor mai mare de 45% în cazul acelor solicitanţi care îşi cumpără prima lor locuinţă, a acelor solicitanţi care până la momentul aplicării pentru noul credit nu au mai deţinut nici o altă locuinţă.
Conform noilor reguli, o familie care are măcar un copil se va încadra la o sumă comparabilă cu suma la care se încadra înainte, iar dacă are mai mulţi copii (de la doi copii în sus) se va încadra chiar la sume uşor mai mari – solicitanţii însă care sunt necasătoriţi se vor încadra pe noile reguli la sume mai mici decât înainte.
În ce priveşte creditarea de consum (creditele de nevoi personale) acolo efectul negativ va fi şi mai pronunțat, noile reguli ducând la încadrarea la sume maxime semnificativ mai mici decât înainte.
Din informaţiile care există în piaţă, în acest moment, nu doar băncile vor trebui să se supună acestor reguli mult mai li­mitative în ce priveşte gradele maxime de îndatorare, ci şi Instituţiile Financiare Non-Bancare (aşa-numitele I.F.N.-uri) care până acum acordau credite şi cu grade de îndatorare maxime permise de 70%, deci acolo impactul noilor limitări va fi masiv.
Reporter Glasul Aradului:
– Ce efecte credeţi că va avea asupra creditării noua taxă introdusă de Guvern pe activele bancare, taxă care am înţeles că este în funcţie şi de nivelul ROBOR ?
D.A. Bota:
– Varianta votată este una mai blândă decât varianta din propunerea iniţială– practic băncile au aflat că guvernul le va lua peste noapte circa 20% din profitul net obţinut anul trecut printr-o nouă taxă – paradoxal în final bancherii au primit vestea fără multă supărare, chiar cu un stoicism iluminat, pentru că în propunerea iniţială se vorbea de o taxă de trei ori mai mare, care le-ar fi luat peste noapte peste 60% din profiturile totale.
Totuşi este evident că această taxă prin efectul net pe care îl are, respectiv diminuarea profitului net al băncii la orice credit acordat, va face băncile să fie şi mai pretenţioase în alegerea şi selectarea clienţilor şi în final vor alege să dea credite doar acelori profile de clienţi care sunt foarte siguri – vor avea de suferit prin urmare clienţii cu profile de risc de credit mai slabe (cei fără istoric de creditare, cei care sunt angajaţi la firme mici şi medii din sectorul privat (per total bugetarii vor fi văzuţi ca şi clienti mai si­guri), cei cu o vechime la locul de muncă actual mai mică, cei care lucrează la firme pe pierdere etc), care vor fi acum mult mai uşor respinşi de bănci decât înainte.
Un alt efect al acestei taxe este că încurajează foarte mult sistemul bancar să scadă indirect acel ROBOR (costul la care se împrumută băncile între ele) – această ordonanţă dată de guvern este una fără logică economică reală, pentru că în orice curs de economie predat chiar la nivel de liceu scrie clar că dobânda medie dintr-o economie (care e cel mai bine aproximată de nivelul ROBOR) e în funcţie de inflaţia medie din acea economie, iar tu ca şi guvern dacă vii cu o lege prin care penalizezi băncile pentru ceva ce nu pot controla în mod direct (şi aici vorbim de nivelul general al inflaţiei din economie, care e mai degrabă influenţat de Guvern, prin deciziile economice pe care le ia), în mod evident faci un lucru ilogic din punct de vedere economic.
Totuşi, băncile au doar o cale indirectă de a influenţa scăderea ROBOR şi anume să acorde mai puţine credite în economie – dacă acordă mai puţine credite, vor exista mai puţini bani în economie şi atunci va scădea în final şi inflaţia – din păcate însă va scădea şi nivelul creşterii PIB din acea economie.
Prin această decizie se va dovedi retroactiv că Guvernul şi-a taiat singur craca de sub picioare – pentru că scă­derea ROBOR va veni cu preţul scăderii procentului de creştere al PIB şi prin urmare a banilor încasaţi de guvern din taxe şi impozite de la restul agenţilor economici din economie.
Deci efectul parșiv al acestei noi taxe pe activele bancare va fi că va încuraja băncile în mod suplimentar să reducă creditarea, în special pe zona creditelor de consum.
Reporter Glasul Aradului:
– Nu există totuşi şi factori pozitivi legați de evoluţia creditării în anul 2019?
D.A. Bota:
– Un factor pozitiv va fi scăderea ROBOR – în opinia mea ROBOR la 3 luni de la nivelul de 3,01% la care a închis anul trecut va ajunge la finalul anului 2019 undeva în intervalul 2,00% – 2,20%.
În economie există oricum în ultimele luni un trend de scădere a inflaţiei, după vârful atins în vara trecută, prin urmare şi fără această nouă taxă pe activele bancare legată de nivelul ROBOR, despre care am vorbit mai sus, ROBOR la 3 luni ar fi scăzut către 2,50% la finalul anului.
Introducerea acestei noi taxe va face însă această scădere să fie mai pronunţată şi să se producă şi mai rapid în timp – va exista o scădere suplimentară de 0,30 – 0,50%, dar din păcate această scădere va fi obţinută cu un preţ amar şi anume reducerea / încetinirea semnificativă a ritmului de creditare per total în economie, în special pe partea de credite de nevoi personale/ consum.
Reporter Glasul Aradului:
– Cum credeţi că va evolua piaţa ipotecară în anul 2019? Vor fi scăderi sau creşteri de preţuri la case şi apar­tamente?
D.A. Bota:
– Văd o evoluţie destul de stabilă a preţurilor la case şi apartamente – primii doi factori despre care am vobit mai sus vor duce la puţine motive de creştere a preţurilor la case şi apartamente, în timp ce scăderea ROBOR va readuce din apetitul românilor pentru a lua credite şi astfel cererea de imobile va fi susţinută, prin urmare nici motive de scădere a preţurilor nu ar trebui să fie.
Trebuie totuşi să nu uităm că aproximativ 70% – 80% din apartamentele şi casele ce se tranzacţionează, se finanţează prin credit bancar, iar dacă dobânzile vor scădea, automat şi cererea pentru credite va fi în creştere, chiar dacă conform noilor reguli privind gradele de îndatorare mai restrictive nu toţi cei care îşi doresc să cumpere imobile pe credit se vor califica la sumele pe care şi le doresc.
Per total văd o piaţă stagnantă în ce priveşte evoluţia preţurilor la case şi apartamente.
Reporter Glasul Aradului:
Vă mulţumim pentru timpul acordat şi promitem cititorilor că revenim cu alte noi informaţii din domeniul economic.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.