Denumirea ”bolnavul Europei” a reapărut în ultimele săptămâni, deoarece producţia manufacturieră continuă să se bâlbâie în cea mai mare economie a regiunii, iar ţara se confruntă cu preţurile ridicate ale energiei.Eticheta a fost folosită iniţial pentru a descrie economia germană în 1998, deoarece a abordat provocările costisitoare ale unei economii post-reunificare.”Nu este un fenomen pe termen scurt. Are legătură cu industria auto, care este inima industriei germane şi multe lucruri depind de asta”,s- a spus la Forumul Ambrosetti din Italia.Maşinile au fost principalul produs de export al Germaniei anul trecut, reprezentând 15,6% din valoarea mărfurilor vândute în străinătate, arată datele biroului federal de statistică.Germania a raportat în mai 2022 un deficit de comerţ exterior pentru prima dată în ultimele decenii, în valoare totală de 1 miliard de euro (1,03 miliarde de dolari). Ţara a trecut atunci, pentru scurt timp, de la un excedent comercial la importuri mai mari decât exporturile.Germania a revenit de atunci la un excedent comercial, care a ajuns la 18,7 miliarde de euro în iunie 2023, potrivit biroului federal de statistică, dar exporturile rămân lente.O ţintă aflată în prezent în vizorul guvernului german este să devină neutră în carbon până în 2045. Aceste planuri au intrat în atenţie pe măsură ce Europa căuta să se detaşeze de aprovizionarea cu gaze ruseşti în urma invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, iar preţurile au crescut.Unii au descris ambiţiile Germaniei de a se îndepărta de gazele ruseşti ca fiind ”extrem de optimiste”, în special în lumina obiectivelor climatice ale ţării. Germania ar putea pierde între 2% şi 3% din capacitatea sa industrială actuală, pe măsură ce companiile îşi mută operaţiunile în ţări în care gazele şi electricitatea sunt mai ieftine, cum ar fi SUA sau Arabia Saudită, potrivit unei note de cercetare. (sursa:news.ro)
Sport 35
Mircea Rednic, după remiza UTA-ei de la Iași: „Mi-aș fi dorit mai mult”
citește mai mult »