bucurUn proiect de lege pentru amnistierea sau graţierea unor deţinuţi care au de executat pedepse cu închisoarea mai mici de şapte ani a provocat, la sfârşitul anului trecut, un scandal imens în rândul USL. Din cauză că reprezentanţii PSD şi cei ai PNL nu au reuşit să ajungă la un punct de vedere comun, proiectul a fost retras în cele din urmă de pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor.
Colonelul (r) Marin Bucur, fostul comandant al Penitenciarului Arad, susţine că acest scandal i-a adus aminte de un eveniment similar, petrecut în decembrie 1989, imediar după fuga cuplului dictatorial.
„Lucrătorii Penitenciarului Arad se aflau consemnaţi în unitate din data de 16 decembrie 1989. După fuga lui Ceauşescu şi transmiterea comunicatului Frontului Salvării Na­ţionale din 22.12.1989, am adus la cunştinţa celor aproximativ 1.200 de­ţinuţi aflaţi în penitenciar evenimen­tele care au avut loc, cu precizarea că vor urma să fie adoptate unele decrete de amnistie şi graţiere. După numai câteva ore de bucurie, deţi­nuţii au trecut la acţiuni de spargere a uşilor (care au cedat imediat), şi au ieşit în curtea interioară solicitând punerea imediată în libertate. Cei mai vocali, care se considerau (pe bună dreptate) victime ale regimului erau circa 300 de deţinuţi arestaţi sau condamnaţi pentru infracţiuni la regimul de frontieră”, povesteşte fostul comandant. Acesta mai spune că  Direcţia Generală a Penitenciarelor era complet paralizată, astfel încât nu avea de unde să se adreseze pentru a primi consultanţă. Singura soluţie a fost să încerce să rezolve problema cu sprijinul magistraţilor arădeni.
„În ziua de 23 decembrie m-am deplasat la sediul Tribunalului Arad unde am convins pe şefa Tribunalului (doamna Petrusca), preşedintele Judecătoriei (domnul Crăciun) şi pe procurorul şef al Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad (domnul Cioia) să fie de acord cu punerea în libertate a persoanelor arestete sau condamnate petru trecere sau tentative de trecere a frontierei. Argumentul juridic se regăsea în comunicatul F. S. N. care decreta libertatea de deplasare a persoanelor, astfel că, aces­te infracţiuni rămâneau fără obiect”, mai spune Bucur.
Şefii instanţelor au dat înapoi
Fostul comandant susţine în continuare că după ce s-a întors la Penitenciar a fost sunat de preşedinţii celor două instanţe, care i-au comunicat că şi-au schimbat punctul de vedere. „După întoarcerea la Penitenciar, preşedinta Tribunalului şi preşedintele Judecătoriei mi-au telefonat şi şi-au retras acordul invocând lipsa unui act normativ care să acorde graţiere sau amnistia. I-am comunicat domnului Cioia decizia celor doi şi i-am declarat că voi merge mai departe. M-a încurajat spunându-mi că dacă se va pune problema unei anchete mă va susţine. Aşa a fost posibil ca în zilele de 23-27 decembrie să fie puse în li­bertate circa 300 persoane arestate sau condamnate pentru infracţiuni de frontieră”, afirmă Bucur. Acesta a ţinut să precizeze că decretul Consiliului Frontului Salvării Naţionale cu privire la eliberarea unor deţinuţi a ajuns pe 27 decembrie, iar comisia de aplicare a decretului a verificat toate dosarele celor puşi în libertate, dar nu a fost descoperită nici o greşeală. „Printre cei care au girat acest inedit act de graţiere s-a numără şi Valentin Voicila, preşedintele C. F. S. N. Arad, care în ziua de 23.12.1989 cu ocazia unei vizite la Penitenciar a confirmat în scris decizia de a sprijini graţierea celor arestaţi pentru infracţiuni la regimul de frontieră. Acţiunea de punere în libertate a detensionat situaţia din penitenciar şi a prevenit situaţii mai grave care, la alte penitenciare s-au soldat cu morţi şi răniţi în rândul deţinuţilor. În ceea ce mă priveşte, mă număr printre adepţii unor acte de graţiere şi amnistie bine fundamentate care să dea posibilitatea unor persoane să fie puse în libertate cu riscul minim de a recidiva. În penitenciare există asemenea persoane pentru care nu se mai justifică continuarea executării pedepsei. Şi aceasta cu atât mai mult cu cât toţi specialiştii în criminologie admit că detenţia este criminogenă, neavând efect socializator”, a încheiat Bucur.

Recomandările redacției