Prin intermediul proiectului muzeal „Exponatul lunii”, în luna ianuarie Complexul Muzeal Arad aduce în atenția publicului fragmente inedite din corespondența scriitorului Ioan Slavici (1848-1925), aflate în fondul „Ioan Slavici” al muzeului arădean.
Text oferit de Laura Moț, muzeograf, Muzeul Memorial „Ioan Slavici și Emil Monția” Șiria: „Din fondul documentar al muzeului am selectat două scrisori semnate de Fulvia Struțeanu, fiica scriitorului, datate 1959/1960, prin intermediul cărora doamna Struțeanu prezintă genealogia familiei Slavici din Șiria. Rolul și rostul scrisorilor este acela de a rămâne edificatoare mărturii peste timp și totodată o elocventă dovadă prin care se adeverește dictonul latin: verba volant, scripta manent.
Ținând cont de faptul că luna ianuarie se află sub auspiciile Zilei Culturii Naționale, ne-am propus să aducem un imn de cinstire cu ajutorul cuvântului celor două personalități ale culturii române, scriitorii Ioan Slavici și Mihai Eminescu, pe care i-a unit o frumoasă prietenie.”
Muzeul Memorial „Ioan Slavici și Emil Monția Șiria”
Expoziţia dedicată scriitorului Ioan Slavici, născut la Şiria în 18 ianuarie 1848, cuprinde trei săli în care, prin fotografii de familie, diplome, premii, decoraţii, manuscrise, cărţi şi ziare, este evocată personalitatea complexă a acestuia. În expunere este prezentată succint viaţa scriitorului, în diferite perioade, începând cu locul natal Şiria; studiile la Arad, Timişoara, Pesta şi Viena; prietenia cu Eminescu şi activitatea în cadrul României June.
Activitatea publicistică la ziarul ”Tribuna” din Sibiu a fost marcată de procesele de presă şi întemniţarea la Vácz. După ieşirea din închisoare, Ioan Slavici s-a stabilit în Bucureşti, iar în 1892 scriitorul şirian devenea cetăţean român.
Cariera sa didactică a fost marcată de ocuparea funcţiei de profesor la Azilul Elena Doamna, apoi cea de director al Institulului Oteteleşanu din Măgurele şi profesor la Liceu German din Bucureşti, perioadă în care a editat o serie de lucrări didactice. Un segment important al expoziţiei este dedicat operei scriitorului – nuvele, poveşti şi romanul Mara – publicată în diferite limbi.
De-a lungul carierei sale de scriitor, jurnalist şi cadru didactic, Ioan Slavici a primit distincţii şi premii: Ordinul Coroana României, decoraţia Răsplata muncii în învățământ, medalia Bene Merenti, în anul 1891 pentru publicarea documentelor Hurmuzaki, iar în anul 1903 a primit premiul Academiei Române pentru romanul istoric Din bătrâni.
De o valoare documentară dar şi emoţională deosebită este prezenţa unei părţi din camera de lucru a scriitorului din perioada anilor 1880 – 1883 pe când acesta se afla la Bucureşti, găzduindu-l pe Mihai Eminescu.
