În clasa I, în septembrie 2012, erau peste 206 mii de elevi, conform datelor Ministerului Educației, analizate de Edupedu.ro. La prima probă de la Bacalaureat, în iunie 2023, au fost prezenți circa 110 mii. Sursa citată a analizat ce s-a întâmplat cu elevii în parcursul lor școlar până la momentul de față.
În primăvara anului 2013, doar elevii din câteva zeci de școli au participat la pilotarea Evaluării Naționale pentru clasa a II-a, o evaluare care atunci era calibrată pentru ceea ce avea să fie aplicarea la nivel național din următorii ani. Au participat, în schimb la Evaluările Naționale din clasele a IV-a și a VI-a, iar corelațiile făcute cu datele de la Evaluarea Națională din clasa a VIII-a, din 2019, au arătat cum zeci de mii de elevi se pierd sau își pierd competențele dobândite în învățământul primar, pe parcursul gimnaziului. Ministerul Educației notează în rapoartele oficiale că 12,2% dintre copiii acestei cohorte au abandonat școala pe parcursul învățământului primar și gimnaziului. Asta înseamna peste 25 de mii, adică echivalentul a 1.000 de clase de câte 25 de elevi, sau al populației unui oras de mărimea Curții de Argeș sau Hușiului.
În 2023, din această generație au ajuns la finalul clasei a XII-a mai mulți decât au intrat în liceu, cu 4 ani în urmă. Explicația – numărul mare de repetenți pe care i-a moștenit, cel puțin anul trecut.
Se înscriu la Bacalaureat 2023, din această cohortă, doar 114.500 de absolvenți din generația curentă. Asta înseamnă că circa 50.100 de tineri s-au pierdut ori nu au mai ajuns să se înscrie la Bacalaureat, pe parcursul celor trei cicluri școlare traversate de această generație, fără să îi punem la numărătoare pe cei care au ales învățământul profesional de 3 ani.
Cei peste 50.100 de elevi care nu au mai ajuns să se înscrie măcar la BAC 2023, sesiunea iunie-iulie, înseamnă peste 2.000 de clase cu câte 25 de copii fiecare sau echivalentul populației unui oraș ca Hunedoara (HD) sau Sfântu Gheorghe (CV).
Cronologia generației 2023
În anul școlar 2011-2012 au fost înscriși 206.055 de copii în clasa I, prima clasă din învățământul primar la vremea respectivă, și au terminat clasa a VIII-a, 174.473, potrivit Raportului privind starea învățământului preuniversitar din România 2019 – 2020. Acești elevi au susținut Evaluarea Națională de clasa a VIII-a în vara lui 2019, iar potrivit documentului aflat pe site-ul Ministerului Educației, 6.379 (3,1%) de elevi au rămas repetenți. Aceștia, împreună că cei 25.202 (12,2%) copii care au abandonat școala, înseamnă pentru minister „pierderi”.
Datele oficiale arată că cea mai mare problemă este în mediul rural, pentru că din școlile de la sate, din cohorta aceasta, în primii 8 ani de școală au abandonat 18,9% și s-au „pierdut”, adică aici sunt incluși și repetenții, 23,1%.
Există și o detaliere pe mediul de proveniență, în clasa I erau 99.033 de elevi, din care au reușit să termine 8 clase doar 76.185. Restul, adică 22.848 de elevi, au renunțat la școală sau au fost repetenți (4.090) în anul în care s-a făcut statistica.
Cât privește rata de abandon școlar din clasele primare, datele oficiale arată că generația care a început clasa I, în anul 2011-2012, are cea mai ridicată rată de abandon la finalul clasei a IV-a.
În învățământul primar, abandonul şcolar a crescut constant după momentul trecerii la 10 ani obligatorii de școală; în 2014/2015 valoarea indicatorului a înregistrat o creștere semnificativă, de 1,8% (n. red 2014-2015 este anul în care generația pe care o urmărim termina clasa a IV-a), scrie în raport.
Deoarece primul an în care s-au susținut la nivel generalizat Evaluările Naționale pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a a fost în vara lui 2014, generația de elevi care acum termină clasa a XII-a a susținut direct Evaluarea Națională în clasa a IV-a, în anul școlar 2014-2015.
La finalul clasei a VI-a, adică în mai 2017, acești elevi au susținut Evaluarea Națională de la finalul clasei a VI-a. Ministerul Educației a publicat doar raportul pentru Matematică și Științe, fără cel de la Limba română. Ca în majoritatea rapoartelor de acest fel, nu apare numărul elevilor care au fost testați, lucru care contravine normelor de cercetare, mai ales că este vorba despre o autoritate a statului care, în mod normal, ar trebui să își bazeze politicile publice și pe aceste date.
După încă doi ani, din această cohortă termină clasa a VIII-a 174.473 de elevi, potrivit datelor Ministerului Educației. Bilanțul trecerii acestei generații prin ciclurile primar și gimnazial arată că 12,1% au abandonat școală în acești 8 ani, iar 6.379 au fost repetenți.
Înscrierea la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a se face automat, iar în 2019 155.020 de elevi au fost înscriși la aceasta, potrivit datelor centralizate de Ministerul Educației. Dintre ei, doar 146.105 s-au și prezentat la probe și au obținut note.
În mod deloc surprinzător, dar totuși cu un mare semn de întrebare, Ministerul Educației raportează două numere diferite de elevi care au luat peste 5, față de comunicatul oficial, în Raportul apărut un an mai tâziu fiind inclus încă un elev care a avut peste 5. De notat că media generală pentru această generație, la această testare a fost 6,36.
După această Evaluare Națională de clasa a VIII-a, un raport oficial al CNEE (Centrul Național de Evaluare și Examinare) remarca declinul din gimnaziu, la matematică, al acestei generații. Peste 18.000 de elevi buni la Matematică în clasa a IV-a, în 2015, au intrat în „declin” în gimnaziu și au luat sub 5 la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a, în 2019, scrie în „Raportul privind Rezultatele Evaluării Naționale de la clasa a VI-a pentru Matematică și Științe”.
Raportul indică exact unde s-a produs declinul: „Pentru elevii care la probele de la Evaluarea Națională de clasa a IV-a din 2015 au rezolvat corect peste 50% dintre itemi, dar la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a din 2019 au obținut o medie sub 5 (în această situație au fost 18.731 elevi dintre cei 105.495 elevi pentru care există înregistrate rezultatele în ambele baze de date), declinul s-a produs între clasele a IV-a și a VI-a și nu a mai fost recuperat până la finalul clasei a VIII-a”, se arată în raport.
Cu alte cuvinte, scopul Evaluării Naționale de clasele a IV-a și a VI-a nu a fost atins, deoarece în urma acelor evaluări, acești elevi nu au recuperat materia sau competențele nerealizate/pierdute.
Câți elevi au intrat la școli profesionale în 2019
Din generația care a termina clasa a VIII-a în 2019, și care număra 174.473 de elevi, o parte dintre elevi s-a dus la liceu, iar o altă parte la școli profesionale.
Rapoartele consultate de Edupedu.ro arată că aproape trei sferturi dintre copii, adică 128.403 elevi (73,6%), au luat admiterea la liceu în clasa a IX-a. La școlile profesionale au fost ocupate în acel an 41.455 de locuri (23,8%), conform acelorași date. În acest punct s-au mai pierdut 4.615 copii (2,6%).
Recent, la simulările de la Bacalaureat, din urmă cu două luni, Ministerul Educație a anunțat că în clasa a XII-a erau înscriși în acest an peste 147.000 în clasele a XII-a/zi și a XIII-a seral/frecvență redusă.
La Bacalaureat 2023 s-au înscris 114.500 de absolvenți din promoția curentă, cu 32.500 de tineri mai puțini față de numărul înscrișilor în clasa a XII-a din anul școlar 2022-2023.
Față de începutul acestei generații, de câți erau în clasa I acum 12 ani, la Bacalaureat nu au mai ajuns peste 91.500 de elevi, adică 45%. Dacă îi scădem pe cei care au ales ruta de școală profesională, adică 41.455, rezultă 50.100 de elevi care nu au fost înscriși la Bac din această generație, adică 24,3%.
Sursa edupedu.ro
