Grevă în administraţia locală: aproape 200 de funcţionari arădeni au semnat pentru încetarea lucrului

1
118

functionariFederaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie (FNSA) a demarat, la sfârşitul anului trecut, procedura pentru organizarea unei greve de avertisment de jumătate de oră. Conform datelor puse la dispoziţia ziarului nostru de Tiberiu Negrei, preşedintele Sindicatului Liber al Salariaţilor din Primăria Timişoara, la care sunt afiliate şi sindicatele mai multor primării din Arad, 182 de funcţionari arădeni au semnat pentru oprirea lucrului. Astfel au fost de acord cu greva 39 de funcţionari de la Sântana, 11 de la Birchiş, şase de la Cărand, 15 de la Frumuşeni, 22 de la Păuliş, 12 de la Săvârşin, 19 de la Şepreuş, 16 de la Şicula, 23 de la Şimand, 11 de la Ususău şi opt de la Zerind. Per total, nu mai puţin de 1.258 de persoane de pe raza judeţelor Timiş, Alba, Arad, Bacău, Hunedoara şi Hunedoara au fost de acord că este timpul să protesteze împotriva celor care îşi bat joc de ei.
Negocieri eşuate
În aceste condiţii, la sfârşitul lunii trecute, Liviu Pop, ministru delegat pentru Dialog Social i-a invitat la negocieri pe reprezentanţii FNSA. Conform reprezentanţilor federaţiei, Liviu Pop a prezentat strategia Guvernului României privind administraţia publică locală precum şi problemele legate de finanţele publice locale, după care delegaţia FNSA, din care a făcut parte şi Tiberiu Negrei, liderul Sindicatului Liber al Salariaţilor din Primăria Timişoara şi vicepreşedinte al federaţiei, a cerut „reglementarea şi liberalizarea acordării începând cu anul 2015 a tichetelor de masă sau a normei de hrană pentru toţi salariaţii din administraţia publică locală, în limita bugetelor locale aprobate prin hotărâri de consiliu, în măsura în care aceste instituţii realizează şi sunt finanţate parţial şi din venituri proprii; creşteri salariale şi pentru salariaţii din administraţia publică locală din România sau aplicarea, începând cu anul 2015, a Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.” Sindicaliştii au mai cerut creşteri salariale similare cu cele aprobate pentru salariaţii din învâţământ,  10% creşteri în două tranşe, începând cu 1 martie 2015 şi aceleaşi creşteri în anul 2016 şi 2017 şi  scoaterea salariaţilor din Sănătate în afara sectorului bugetar, astfel încât plafonul de fonduri pentru salarizarea sectorului bugetar să permită aplicarea Legii nr. 284/2010. În replică, Liviu Pop a propus redactarea unei noi legi de salarizare pentru eliminarea discrepanţelor privind salarizarea, care potrivit sindicaliştilor nu are o aplicabilitate imediată. În aceeaşi ordine de idei, delegaţia FNSA a mai cerut modificarea Legii Dialogului Social şi anume, eliminarea art. 138, astfel încât să poată fi negociate prin contractele colective de muncă/acordurile colective şi alte drepturi pentru salariaţii care îşi desfăşoară activitatea în administraţia publică locală. Ministrul a promis că va prezenta premierului toate propunerile. „Deoarece şi de această dată Guvernul României, prin reprezentanţii săi, nu a oferit soluţii concrete pentru rezolvarea în mod favorabil a revendicărilor noastre, oferind doar promisiuni, fără vreo perspectivă reală, FNSA a declanşat conflictului colectiv de muncă la nivel naţional – sector de activitate «Administraţie publică» şi va organiza prima formă de protest stabilită, şi anume, întreruperea activităţii timp de o jumătate de oră, în data de 20.02.2015, în intervalul orar 10-10.30”, se arată într-un document al FNSA.
Discuţiile, diluate cu ajutorul sindicatelor din administraţia centrală
Tiberiu Negrei  ne-a declarat că sindicaliştii au luat decizia de a organiza greva din cauză că Liviu Pop nu avea mandat să negocieze cu ei acordarea unor drepturi băneşti, astfel încât discuţiile au intrat în impas. „Domnul ministru a încercat să ne convingă că nu ar fi bine să facem această acţiune de protest pentru că ar fi FMI-ul în ţară, folosind tot felul de tertipuri să ne descurajeze. Nu a fost normal că la întâlnirea cu noi au fost invitate şi sindicatele din administraţia centrală, ceea ce a diluat discuţia noastră, având în vedere faptul că cele mai mici salarii sunt în administraţia locală. Veniturile şi aşa mici pe care le avem sunt dimi­nuate cu ajutorul Curţii de Conturi”, susţine Tiberiu Negrei.
Lucian Şerban

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.