eduProfesorii din judeţul Arad au protestat la sfârşitul lunii trecute faţă de slaba finanţare a sistemului educaţional şi de salariile mici, prin purtarea de banderole albe timp de trei zile consecutive. „Suntem nemulțumiți din cauza slabei  reacții a decidenților politici față de problemele cu care se confruntă învățământul românesc la această dată. Reamintim faptul că, prin «Apelul pentru sal­varea învățământului românesc», transmis în luna septembrie a.c. parlamentarilor, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ a solicitat tuturor parlamentarilor să se implice în rezolvarea problemelor importante ale învățământului românesc“, ne-a declarat prof. Dănuţ Ieneşescu, liderul Sindicatului Democratic din Învăţământ Arad.
Profesorii sunt nemulţumiţi de mai multe aspecte negative din sistemul educaţional, însă au venit şi cu o serie de propuneri. În cazul în care nu vor fi luate în seamă, se aşteaptă declanşarea grevei generale pe timp nelimitat. În ceea ce privește problema deblocării posturilor didactice auxiliare și nedidactice, sindicatele susţin necesitatea aplicării de urgență a prevederilor art. 5 alin. (4) din O.U.G. nr. 77/2013,  respectiv, posturile din învățământul preuniversitar de stat devenite vacante după data de 29 iunie 2013, să se ocupe  conform principiului unu la unu – un post ocupat devenit vacant, un post ocupat, iar pentru posturile care erau blocate anterior intrării în vigoare a acestei ordonanțe  de urgență, să se găsească o soluție care să permită ocuparea imediată a acelor posturi absolut necesare pentru buna funcționare a unităților de învățământ.
Măsura suspendării ocupării posturilor vacante s-a aplicat cu prioritate posturilor didactice auxiliare şi nedidactice, astfel încât s-a ajuns în situaţia în care unităţile de învăţământ nu au mai putut încadra secretar de şcoală, administrator financiar, îngrijitori, bucătari, supraveghetori sau alte categorii de personal didactic auxiliar sau nedidactic. „În aceste condiții, cad în sarcina educatoarei sau profesorului pentru învățământ preșcolar așezarea, servirea și strângerea mesei, însoțirea și asistarea copiilor la toaletă, curățenia, pregătirea copiilor pentru somn și după programul de somn etc. În plus,  sunt numeroase situații în care unitățile de învățământ de nivel liceal (ce funcționează în imobile cu mai multe etaje și în care își desfășoară activitatea sute de elevi și cadre didactice) au încadrată o singură îngrijitoare,  sau multiplele cazuri în care fochistul este și paznic, mecanic etc. sau îngrijitoarea este și bucătăreasă, spălătoreasă, supraveghetor etc“, susţine Ieneşescu.
Sindicatele nu sunt de acord cu trecerea palatelor copiilor în coordonarea  administrativă a consiliilor județene și a cluburilor copiilor și cluburilor sportive școlare în coordonarea administrativă a consiliilor locale, deoarece se va ajunge la desființarea acestora de către autoritățile administrației publice locale, care nu dispun de fondurile necesare  pentru finanțarea lor.
Cer debirocratizarea sistemului de învățământ
Referitor la depolitizarea învățământului, sindicatele susţin că în dobândirea funcției de director al unității de învățământ, rolul determinant trebuie să revină colectivului unității și nu factorilor politici. „O asemenea măsură este posibilă prin inserarea în Legea educației naționale a unei prevederi conform căreia cadrele didactice care doresc să participe la concursul pentru ocuparea unei funcții de conducere din unitățile de învățământ să depună la dosarul de concurs avizul conform, favorabil, al consiliului profesoral al unității de învățământ care organizează concursul/pentru care se organizează concursul“, mai spune Ieneşescu.
În ceea ce privește debirocratizarea sistemului de învățământ, cadrele didactice au subliniat necesitatea eliminării volumului uriaș de hârtii și situații care sunt solicitate personalului didactic de către funcționarii din inspectoratele școlare și de cei din Ministerul Educației Naționale, documente lipsite de relevanță, care zac uitate în sertare.
Personalul didactic trebuie să se ocupe de procesul instructiv – educativ, de îmbunătățirea performanțelor școlare ale elevilor și a propriei pregătiri profesionale și nu să își dedice activitatea întocmirii de situații și evidențe lipsite de relevanță în activitatea profesională.

Recomandările redacției