Mai puțin de o zi a rămas până când bihoreanul Ilie Bolojan va deveni, în urma demisiei lui Klaus Iohannis, președintele interimar al României. Ebihoreanul a realizat un portret al lui Ilie Bolojan, parcurgând toate etapele carierei unui politician care a pornit de jos și care a impresionat o țară întreagă. Mulți îl consideră drept adevăratul președinte care ar trebui să conducă România.
Conform Ebihoreanul, și-a început cariera politică de la treapta cea mai umilă, de simplu consilier local într-un orășel de „provincie a provinciei”, dar a păstrat repere constante, dintre care voința de a schimba administrația și de a o pune în serviciul cetățeanului i-a caracterizat acțiunile în toate funcțiile ocupate.
Parcursul n-a fost lipsit de momente tensionate, chiar controversate, nici de o opoziție acerbă, când vizibilă, când subterană, peste care Bolojan a trecut cu tenacitate și tot mai multă autoritate. BIHOREANUL vă prezintă biografia politică a „omului zilei”, de la care România așteaptă să fie dusă cu bine prin vremurile tulburi.
La 55 de ani, Ilie Bolojan este unul dintre puținii politicieni români care și-au început cariera „la firul ierbii”. Născut în satul Birtin, comuna Vadu Crișului, absolvent al Liceului de Matematică-Fizică Emanuil Gojdu și apoi al Universității din Timișoara, unde a studiat la două facultăți – Mecanică și Matematică -, Bolojan este membru PNL din 1993.
Mai târziu, după ce în 2005 a fost numit prefect, apropiații aveau să afle că își ducea cele două fiice la Memorialul de la Sighet, unde în regimul comunist au fost întemnițați liderii României Mari, între care și Gheorghe Brătianu, ca să înțeleagă „de ce sunt anti-comunist, de ce sunt liberal”.
Înainte de asta, între 1996-2004, fusese consilier local în Aleșd, unde a deținut un magazin de tip ABC. Vindea inclusiv ziare, privilegiindu-le pe cele democratice. „Ascundeam de la vânzare ziarul Crișana, care pe vremea aceea făcea politică de stânga, era cu Iliescu și Năstase”, mărturisea el după ani.
Căra marfă de la București cu mașina personală, iar în 1996 a și făcut un accident, ale cărui urmări – a ajuns cu pieptul și o mână în ghips – nu l-au împiedicat să meargă „pe sate” ca să facă campanie pentru CDR (Convenția Democratică Română), formată din cele trei partide istorice: PNȚCD, PNL și Partidul Social-Democrat condus de Sergiu Cunescu.
Prefect non-stop
Victoria CDR a făcut posibilă promovarea sa, la începutul lui 2005, în funcția de prefect al județului, la propunerea președintelui de atunci al PNL Bihor, Cornel Popa. În doar câteva săptămâni, funcționarii Prefecturii erau surprinși de trăsăturile spartane și obiceiurile tânărului prefect. „Lucrează de dimineața devreme până seara târziu. Când pleacă acasă, portbagaju-i gol – nu tu miei, miere, pălincă sau alte plocoane…”, mărturisea șoferul său de atunci, pe care, de altfel, a început să-l folosească tot mai rar.
La cele mai ciudate ore, când se crăpa de dimineață sau noaptea târziu, Bolojan era ba ici, ba colo, unde lucrurile nu mergeau bine. În scurt timp, a declanșat o mică „revoluție” la serviciile de Pașapoarte și de Permise, desființând ghișeele opace și impunând eliberarea actelor în regim de urgență și în două ore.
Din cauza descinderilor în Borș, vameșii și polițiștii de frontieră i-au pus gând rău: cât timp stătea prefectul în vamă, nu puteau încasa cele 50 de mărci germane sau dolari pe care „căpșunarii” – obligați înainte de intrarea în UE să vină acasă tot la 3 luni – îi puneau în pașapoarte ca să treacă mai repede.
A vrut să demonteze toate televizoarele din instituție pentru a fi duse la case de copii din Capitală, dar și din Bihor
Determinarea și eficiența l-au recomandat să ocupe din 2007 până la începutul lui 2008 funcția de secretar general al Guvernului, în baza numirii făcute de premierul Călin Popescu Tăriceanu. În loc să-și „tragă” o vilă de protocol, RAPPS fiind una dintre entitățile din subordinea sa, a preferat să stea într-un apartament de bloc cu două camere din apropierea sediului Executivului. Cea mai mare parte a timpului și-o petrecea la serviciu, așadar cabinetul a trebuit să lucreze în două schimburi.
Și aici s-a remarcat prin austeritate și dorința de a face ordine. Au rămas faimoase, între altele, deciziile lui Bolojan de a evacua din vile de patrimoniu diverse ONG-uri, între care și una condusă de soția lui Tăriceanu, ori de a demonta toate televizoarele din instituție pentru a fi duse la case de copii din Capitală, dar și din Bihor.
Atacat din toate colțurile
În iunie 2008, Bolojan devenea primul primar al Oradiei ales din primul tur de scrutin. Până atunci, fuseseră mereu necesare două: cel dintâi era mereu câștigat de candidatul UDMR, după care în cel decisiv orădenii se mobilizau la urne „ca să nu iasă primar ungur”.
A reușit din primul tur, surprinzător, nu doar pentru că există o semnificativă comunitate maghiară, care votează compact, dar și având în vedere campania murdară dusă împotriva sa, în special în Crișana, cu caricaturi precum „Atenție, cad bolovani!” și sloganuri „Primarul-pedeapsă”, Bolojan anunțând deschis că va folosi inclusiv amenzile pentru a face ceea ce a numit „Curățenie în oraș, ordine în Primărie”.
De altfel, la doar două luni după învestirea sa, OTV – precursorul posturilor TV care în prezent susțin așa numiții „suveraniști” – își trimitea la Oradea „greii” și a început o campanie furibundă împotriva lui Bolojan. Greu de uitat este și felul în care taximetriștii-pirați de la VIP Taxi au blocat piațeta din fața Primăriei, pentru a presa noul primar să renunțe la măsurile de stârpire a acestui fenomen. Ce-a făcut Bolojan? După ce șoferii și-au parcat mașinile lipite una de alta, a dispus îndepărtarea lor cu un motostivuitor, fără a renunța la regulamentul de taximetrie.
A făcut din Oradea o enclavă europeană
Au urmat, pe rând, mobilizarea firmei de salubrizare să presteze nu doar în centrul orașului, ci și în cartiere, restructurarea Primăriei și a instituțiilor subordonate Consiliului Local, fiind tăiate aproximativ 30% dintre posturi, goana după fondurile europene și schimbarea „feței orașului”, cum spunea primarul, pentru realizarea primului parc industrial, cel din Șoseaua Borșului, apoi și a altora, construirea de noi poduri peste Crișul Repede, reabilitarea sistemelor de termoficare, de apă și canalizare, reabilitarea fațadelor clădirilor monumentale, modernizarea salubrizării, a sistemului de parcări etc.
În câțiva ani, Oradea a ajuns o „campioană” a utilizării fondurilor europene și un oraș în plină dezvoltare, căutat de investitori și, încet – încet, și de turiști, iar orădenii invidiați de românii din alte zone ale țării. „De ce la Oradea se poate?” a început să fie o întrebare pusă tot mai des…
A ridicat și județul
După 12 ani la Primărie, fiecare nou mandat obținându-l cu scoruri mai mari decât cel precedent, în 2020 Bolojan a făcut pasul spre Consiliul Județean Bihor, unde a aplicat aceleași principii și aceleași politici. A înjumătățit numărul funcționarilor, după care a dat drumul unor proiecte de infrastructură importante, cu nu mai puțin de 7 drumuri noi, de la centurile orașelor Beiuș și Aleșd, până la cele ale localităților din Zona Metropolitană Oradea, dintre care 6 au și fost date în folosință în mai puțin de 4 ani.
A pariat pe extinderea și modernizarea Aeroportului și conectivitatea cu Occidentul, pe multiplicarea în orașele din județ – Beiuș, Marghita, Ștei, Aleșd – a parcurilor industriale, a inițiat proiecte de anvergură încă în derulare – de la modernizarea și extinderea Bibliotecii Județene ori construirea unui Centru cultural multifuncțional până la parteneriate cu primăriile din județ pentru ridicarea gradului de curățenie a localităților, stimularea turismului etc.
Contestări și înfrângeri
Nici ca primar al Oradiei, nici ca președinte al CJ Bihor, Bolojan nu a fost scutit de opoziția acerbă a adversarilor, fie că aceștia erau în PD, PSD sau UDMR.
Cea mai dură și, probabil, cea mai semnificativă înfrângere a sa a fost invalidarea referendumului organizat în 2015 pentru „Oradea Mare” – unirea dintre municipiul Oradea și comuna Sânmartin, care are în componenșă și stațiunea Băile Felix: în ciuda faptului că atât locuitorii comunei, cât și orădenii care s-au prezentat la urne s-au pronunțat covârșitor „pentru”, consultarea nu a fost valabilă fiindcă în oraș participarea a fost sub pragul minim impus de lege.
„Mai rău ca Ceaușescu”
De-a lungul anilor, liberalul a fost acuzat că este avid de putere, dar și că nu ar ține cont de cetățeni, politicienii speculând în special exproprierile decise pentru realizarea proiectelor de infrastructură, motiv pentru care în Oradea a fost creată percepția că Bolojan „e mai rău ca Ceaușescu”.
Alte teme de atac au fost, tot din cauza lucrărilor de infrastructură, „defrișările” (asta în ciuda campaniilor de plantare și a înființării de noi parcuri), protejarea „firmelor de casă” (motivul fiind că „se face” doar pentru a asigura front de lucru în special firmei Selina), presupusa apropiere de frații Ioan și Viorel Micula (anterior sponsori atât ai PSD, cât și ai PNL), pretinsa persecutare a minorității maghiare (în ciuda modernizării inclusiv a zonelor locuite de etnicii maghiari) etc.
Pe de altă parte, este de menționat că de fiecare dată Bolojan a ignorat atacurile din partea politicienilor și a continuat să acționeze cu autoritate pentru a-și pune planurile în practică. „Dacă nu ai autoritate, nu poți să faci nimic. Dacă răspunzi la toate prostiile, nu mai ai timp să lucrezi”, au sunat invariabil răspunsurile sale, formulate rar, de obicei în interviuri.
E adevărat, s-a confruntat cu adversarii, dar de cele mai multe ori a rămas „cum a vrut el”, încăpățânarea sa fiind arhicunoscută…
În 2024, Ilie Bolojan a decis să lase CJ Bihor „pe mâini bune”, predându-i ștafeta vicepreședintelui Mircea Mălan, la fel cum în urmă cu patru ani făcuse „transferându-i” Primăria Oradea lui Florin Birta, pentru a se orienta pentru Parlament.
Candidatura sa la Senat a avut un succes contrastant cu decăderea PNL la nivel național, astfel că în Bihor liberalii au obținut la scrutinul legislativ din 1 decembrie PNL cel mai mare scor, peste 36%, după ce cu o săptămână înainte, în primul tur al prezidențialelor, înregistraseră la nivel național un catastrofal loc 5 (sub 9% cu Nicolae Ciucă).
Din cauza dezastrului, Bolojan a fost practic rugat să fie președinte interimar și, în doar o săptămână, aproape a dublat scorul, la peste 14%, confirmând percepția că este un politician credibil, puternic și eficient, conturată încă din precampanie, când atât președintele PSD, Marcel Ciolacu, cât și cea a USR, Elena Lasconi, l-au propus de premier.
„Nu credeam că voi ajunge președinte al Senatului”, mărturisea Bolojan, care își propusese să fie doar senator de Bihor, cu sloganul „Sprijin pentru Bihor. Respect pentru România”, și mai degrabă viza o funcție în viitorul Executiv.
Fake news: “a făcut pușcărie sau a furat un camion în Germania”
În scurt timp, a arătat că este un promotor al restructurării statului, propunând și impunând reducerea organigramei Senatului și declanșând reacții similare la vârful altor instituții, însă deocamdată nematerializate. De altfel, nu de puține ori Bolojan repetă că „se va vedea că instituția va funcționa la fel de bine”, invocând exemplele de la Primăria Oradea și de la CJ Bihor.
Ascensiunea sa a resuscitat „legende urbane” mai vechi sau mai noi, la fel cum se întâmplase și când a ajuns primar: pe site-uri obscure, iar apoi pe Facebook și pe TikTok se vehiculează afirmații jignitoare sau fake-uri, ba că ar fi avea o afecțiune psihiatrică, ba că în tinerețe ar fi furat un TIR din Germania și chiar ar fi trecut „pe la beciul domnesc”, ba că ar fi demolat statuile românești din Oradea și le-ar fi înlocuit cu monumente ungurești etc. Nimeni nu a reușit să aducă probe în sprijinul unor asemena aserțiuni…
La Cotroceni, fără să vrea
Tot cum nu și-a dorit, Bolojan a ajuns, iată, ca după demisia de nevoie a lui Klaus Iohannis, să „promoveze” la Cotroceni, ca președinte interimar al României. O poziție pe care, după cum tot el a declarat, nu și-a dorit-o, fiindcă se consideră „om de administrație” și, din decență, își asumă că nu stăpânește bine nicio limbă străină.
Deși mulți s-ar fi așteptat să declanșeze „executarea” lui Iohannis, care nu îl are a inimă -, Bolojan a susținut constant, până la începutul acestei săptămâni, că predecesorul său ar trebui să-și ducă la capăt mandatul, în numele stabilității politice și pentru a nu pune în pericol și mai mult credibilitatea țării, în condițiile în care aceasta este oricum grevată de uriașele deficite bugetare și de supraîncărcarea aparatului bugetar.
În timp ce o parte a bihorenilor se bucură că județul a dat pentru prima oară un om în fruntea statului, alții sunt nemulțumiți, ba chiar furioși, fiind gata să ceară – așa cum deja o face partidul POT, care îl susține pe „suveranistul” Călin Georgescu – revocarea sa inclusiv de la conducerea Senatului.
Întrebarea este: va putea Bolojan să impună de la Cotroceni ceea ce a făcut ca primar și ca președinte al CJ Bihor – curățenie în țară și ordine în instituții? Cei mai mulți români își doresc asta, cu siguranță.
Președintele de la bloc
Potrivit celei mai recente declarații, înregistrate la finele anului trecut, Ilie Bolojan are o avere deloc pe măsura majorității celorlalți politicieni.
Președintele interimar al României a moștenit o casă de 110 mp și un teren intravilan de 4.043 mp în Vadu Crișului, unde are, de asemenea, un teren agricol de 20.996 mp, tot moștenit. Bolojan mai deține un apartament de 65 mp în Oradea, cumpărat în 2008, și un Mercedes clasa A din 2017, iar în contul bancar a adunat 190.700 lei.
Anul trecut, a încasat indemnizații de 177.303 lei de la CJ Bihor și de 23.346 lei de la Comisia de Împrumuturi a Ministerului Finanțelor, plus 3.120 euro din închirierea apartamentului.
Divorțat, într-o relație
În întreaga carieră, Ilie Bolojan a încercat să nu-și expună public familia. Orădenii i-au putut vedea mama o singură dată, în 2008, la ceremonia în care fiul său a depus prima oară jurământul ca primar al orașului.
În 2013, concentrarea sa aproape exclusiv asupra activităților administrative și politice l-a costat pe Bolojan divorțul de soția sa, Florentina, fostă colegă de studenție, împreună cu care are două fiice. În prezent, femeia, care a optat să-i poarte în continuare numele, este psiholog la Spitalul Județean din Oradea.
Cele două fiice s-au ferit și ele de atenția publicului, în prezent una dintre ele fiind arhitectă, iar cealaltă IT-istă.
De câțiva ani, Ilie Bolojan are o altă parteneră de viață, Ioana, asistentă medicală la Spitalul CFR din Oradea, împreună cu care a apărut la mai multe evenimente, inclusiv la cununia fostului ambasador al României în Italia și în Spania, George Bologan, și el tot bihorean.
sursa: bihoreanul
