În caz de cutremur, Aradul, Nădlacul, Curticiul și Lipova vor fi cele mai afectate localități din județ

Conform unui Plan de analiză şi acoperire a riscurilor la care sunt supuși locuitorii municipiului Arad, întocmit în anul 2017, în caz de cutremur, cele mai afectate localități din județ ar fi Aradul, Nădlacul, Curticiul și Lipova. „Ca urmare a evaluării riscurilor identificate şi inventariate, în cadrul judeţului Arad există zone de risc la cutremur pe teritoriul municipiului Arad. De asemenea se apreciază că efectele cele mai puternice pot fi pe direcţia Vinga-Arad-Curtici. În cazul judeţului Arad, un cutremur de magnitudinea şi intensitatea precizată poate provoca efecte deosebite în localităţile urbane Arad, Nădlac, Curtici şi Lipova”, se arată în document.

Zona Banatului,a doua ca importanță

Principala zonă seismică din țară este zona Vrancea, însă afectate de cutremure superficiale sunt și Banatul, Crișana, Maramureşul, Făgăraşul și Târnavele. „Putem constata că aproape tot teritoriul ţării este puternic seismic, zonele seismice includ peste 60 % din populaţie, prin urmare este foarte important să ne protejam locuinţa şi familia în cazurile de incidenţă a unor astfel de fenomene naturale. Judeţul Arad se află în zona D şi E a cutremurelor bănăţene de tip intraplacă, cu epicentrul în zona Banloc, Judeţul Timiş”, mai spun specialiștii.

Din punct de vedere seismic, zona Banatului este considerată a doua ca importanţă după cea vrânceană, din cauza faliilor existente în interiorul plăcilor tectonice. Zona are o activitate seismică continuă de intensitate medie, cu perioade de revenire mari dar neconstante, producându-se cutremure de tip intraplacă.
„Seismele sunt de suprafaţă, cu adâncimi ale surselor de 5-20 km., afectând puternic zone restrânse în jurul epicentrului de cca. 5-10 km. Datele istorice privind seismele bănăţene, încep la sfârşitul secolului XVIII. Pentru municipiul Arad sunt menţionate 11 cutremure cu intensitate mai mare de 4 grade şi 9 cu magnitudini mai mari decât 4,1. Se observă că cele mai mari seisme de magnitudine maximă 4,7 (intensitate VII) s-au produs în secolele trecute. Trebuie menţionat că zona Banat este caracterizată de mutarea zonelor active. Dacă în perioadele anterioare, zonele active au fost cele din sud (Moldova Nouă) şi nord (Arad, Sânicolau Mare), în secolul nostru au fost mai active zonele centrale (Banloc, Parţa)”, susțin autorii planului.
Risc crescut
Aradul se află într-o zonă cu risc crescut. Pe harta întocmită de Gheorghe Mărmureanu, directorul de atunci al Institutului de Fizică a Pământului, erau marcate cu roşu şi albastru zonele cele mai expuse, roşu fiind culoarea care prevesteşte cutremure de adâncime, iar albastru, pe cele de suprafaţă. În această din urmă categorie sunt încadrate şi cutremurele care ar putea avea loc în judeţ.

Trebuie spus că, la un cutremur de suprafaţă, energia se propagă într-o zonă restrânsă, de câteva sute de kilometri pătraţi. La vremea respectivă, ziarul nostru scria că potrivit unei alte hărţi seismice, de data aceasta întocmită de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă, România este împărţită în mai multe zone de intensitate, pe zone de risc cuprinse între 9 şi 6.

Aradul are, potrivit specialiştilor de aici, un grad de risc seismic 7. Deşi, cu excepţia zonei Vrancei, celelalte zone seismice din România prezintă o activitate redusă, specialiştii au remarcat că, în ultimul timp, zona Banatului s-a dovedit a fi mai activă.
Fără protecţie
Pe de altă parte trebuie spus că, mai multe clădiri din Arad pot să se prăbuşească oricând în cazul unui cutremur mai serios. În urmă cu câţiva ani, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă a anexat un tabel la planul de intervenţii în caz de cutremure, din care rezultă că există câteva clădiri care sunt considerate de experţi a fi fără protecţie în cazul unui cutremur de magnitudinea celui din 1977. Specialiştii spun însă că numărul imobilelor cu probleme este mult mai mare, dar că expertizele sunt foarte scumpe şi nimeni nu se înghesuie să le plătească. Primii care ar trebui să se teamă în cazul unui cutremur sunt locatarii imobilelor construite între anii 1963-1977. Rezistenţa clădirilor ridicate în acea perioadă nu a fost calculată în funcţie de acţiunea reală a forţelor seismice.

Pericol îndepărtat

Expertul seismolog Gheorghe Mărmureanu a explicat, într-o declarație recentă pentru PS News, că „deocamdată nu se pune problema unui cutremur foarte mare în România”, un seism de magnitudine mare urmând să aibă loc ”peste încă mulți ani, probabil în 2040”. „4 cutremure mari au zguduit România, dar cu toate astea nimeni nu va putea ști când va veni următorul mare cutremur. Deocamdată cutremurele nu pot fi deduse, pentru că sunt foarte mulți factori care contribuie și geologia este foarte complexă”, a atras atenția seismologul.

”Cutremurul din 4 martie 1977 a fost un cutremur mare, mai de suprafață ca altele, și din punct de vedere statistic n-au fost decât 3-4 obiective care au căzut din cauza acestui cutremur: blocul din Militari, Centrul de Calcul de la Ministerul Transporturilor, blocul Dunărea. Restul de blocuri care au căzut au fost foarte afectate de cutremurul din 1940 și cel din 77 le-a terminat. Aceste prăbușiri au avut loc pentru că cutremurul din 1940 a fost mult mai adânc, iar cele mai puternice efecte au fost în Focșani.

Momentan nu se pune problema unui cutremur, mai durează încă mulți ani, poate 20, dar nimeni nu poate ști deocamdată ziua, ora, anul. De-a lungul timpului, începând de la 1700, au fost mai multe cutremure, spre exemplu în 1701, 1738, 1802. Acesta din urmă a fost cel mai adânc și cel mai mare, dar n-a murit nimeni, deși a avut efecte de la Moscova la Cairo.

După aceea urmează cutremurul din 1838, cu efecte foarte puternice în zona Galați, Focșani, și după aceea 1940, la aproape 100 de ani, ca mai târziu să vină cel din martie 1977. Discutăm de 4 cutremure mari: 1738, 1838, 1940 și 1977 care au zguduit România, dar cu toate astea nimeni putea ști când va veni următorul mare cutremur. M-am uitat, studiind toate documentele istorice, și ceea ce am înțeles este că deocamdată cutremurele nu pot fi deduse, pentru că sunt foarte mulți factori care contribuie și geologia este foarte complexă”, spune Mărmureanu.

De asemenea, seismologul susține că vibrațiile unui cutremur se resimt cel mai intens și pe o perioadă mai lungă de timp în București. Mărmureanu lansează în acest context și un apel către români: „În caz de cutremur, cel mai important lucru, nu ieșiți pe scări!”.

„Așa cum a fost în 1940, efectele maxime ale cutremurului au fost în Focșani, Iași și București și tocmai acest lucru a făcut ca acele blocuri care au fost afectate în 1940 să cadă în 1977, și din aceste motive am avut o asemenea situație catastrofală în 1977.

Nu pot spune care vor fi cele mai afectate zone într-un posibil viitor mare cutremur, pentru că nu știm unde va fi focarul. Acesta ar putea fi oriunde, și tot ce putem face este să construim totul mai bine.

Bucureștiul are o anumită particularitate, cutremurele care apar în România au perioade mari de vibrații în București, de până la 7 secunde, o perioadă mare, ceea ce e foarte mult, mai ales pentru clădirile mari, pentru că o clădire cu 10 etaje are o perioadă de până la 2 secunde, exact perioada care este periculoasă pentru clădire, și depinde foarte mult de modul în care este construită clădirea.

În caz de cutremur, cel mai important lucru, nu ieșiți pe scări. Eu l-am găsit pe Toma Caragiu căzut mort în acel bloc pentru că a coborât pe scări. Paharul plin de pe masă din camera de unde a plecat… el era încă plin după cutremur și nu căzuse. Momentul în care a început cutremurul, el a ieșit pe ușă și a coborât pe scări și scările au căzut și a murit acolo. Dacă stătea în camera probabil că trăia și acum, deci nu se coboară pe scări. 

Deocamdată, nu trebuie să ne gândim la un cutremur pentru că o luăm istoric:1738, 1838, 1940, 1977, deci probabil următorul va fi în 2040”, a conchis seismologul.

Cutremur devastator în Turcia și Siria: bilanțul morților ar putea ajunge la 10.000

Un cutremur cu magnitudinea 7,8 a lovit luni sudul Turciei, în apropiere de oraşul Gaziantep, a raportat Serviciului de prospectare geologică al Statelor Unite (USGS) și a fost urmat de 78 de replici. Seismele s-au resimțit în toată zona de sud-est a Turciei, dar şi în Liban, Siria şi în Cipru. Peste 640 de oameni au murit în Turcia și Siria, iar mii au fost răniți. Autoritățile se tem că bilanțul victimelor ar putea crește dramatic în orele următoare, conform psnews.ro.