În general, în timpul unui seism, este posibil să se audă un zgomot foarte puternic, precum cel al unui tren care trece. Este acel moment în care clădirile și pământul se pot scutura violent timp de 15 până la 90 de secunde, uneori chiar mai mult timp, iar fațadele slabe ale clădirilor se pot prăbuși pe străzi, geamurile și panourile de sticlă se pot sparge, țiglele de pe acoperiș pot zbura, coșurile de fum se pot prăbuși etc.
Există posibilitatea ca, în timpul unui seism, electricitatea, apa și gazul pot ceda sau pot fi oprite, sistemele de aspersoare și alarmele de incendiu pot fi declanșate, sistemele de telefonie fixă și mobilă pot fi oprite pentru perioade semnificative după un cutremur și, la fel de important, este să fim pregătiți pentru replici, acestea putând fi aproape la fel de puternice ca și cutremurul principal, cum s-a înbtâmplat în Turcia, și pot începe să apară la câteva minute după cutremurul principal și, de obicei, pot apărea timp de câteva zile sau luni după un cutremur puternic, conform playtech.ro.
Acestea sunt doar câteva din situațiile posibile care pot apărea în timpul unui astfel de fenomen, deloc neplăcut și, în aceași măsură, nedorit.
Deși falia pe care se află România nu este atât de activă ca cea din Antalia sau din zona San-Francisco, există totuși un potențial risc al unui seism puternic, de magnitudine mare, chiar apropiată de nefastul cutremur din martie 1977, care era înregistrat ca fiind de 7,4 grade. În acest context, în ultimii ani, cel puțin, au fost puse la punct anumite planuri, unul dintre ele realizat de IGSU, și denumit „Concepția națională de răspuns post seism”, plan elaborat încă din 2021.
„Conform Proiectului RO-RISK, eel mai putemic cutremur ce poate avea loc în această zonă poate avea 8, l Mw. Datorită adâncimii mari a cutremurelor, modului de propagare a undelor seismice și influenței efectelor locale, pagubele generate de cutremurele din această sursă nu sunt majore doar în zona epicentrală (în județele Vrancea sau Buzău), ci și la distanțe epicentrale mult mai mari, până la 200-300 km, cu o directivitate NE-SV. Alte surse seismice cu potential de a genera pagube locale semnificative sunt:
– Făgăraț-Câmpulung;
– Banat;
– Crișana-Maramureș;
– Braila – Galati;
– Danubius;
– Tulcea;
– Shabla (Bulgaria).
– în anumite zone din Romania (Galați, Târgu Jiu) au avut loc roiuri seismice (o multitudine de cutremure cu magnitudini mici și apropiate ce au loc într-un timp relativ scurt, într-o arie relativ restransă), care nu au provocat însă pagube semnificative.”, se arată în documentul IGS, „Concepția națională de răspuns post seism” ce poate fi consultat.
Datele publicate în acest document arată că populația României ar avea de suferit în cazul unui seism de magnitudinea celui din 1977, mai exact trei sferturi din populația țării, elaborând și lista cu județele din România care sunt cele mai periculoase la un cutremur important, după cum urmează:
- Prahova,
- Buzău,
- Iaşi,
- Bacău,
- București.
Cele mai sigure județe din România
De cealaltă parte, același document al IGSU arată și care ar fi cele mai sigure județe și orașe, și așa cum scriam și noi, pe listă apar următoarele județe:
- Alba-Iulia,
- Cluj,
- Timiș,
- Caraș Severin,
- Satu Mare,
- Constanța,
- Suceava,
- Maramureș,
- Oradea,
- Deva,
- Bistrița.
Conform unui Plan de analiză şi acoperire a riscurilor la care sunt supuși locuitorii municipiului Arad, întocmit în anul 2017, în caz de cutremur, cele mai afectate localități din județ ar fi Aradul, Nădlacul, Curticiul și Lipova. „Ca urmare a evaluării riscurilor identificate şi inventariate, în cadrul judeţului Arad există zone de risc la cutremur pe teritoriul municipiului Arad. De asemenea se apreciază că efectele cele mai puternice pot fi pe direcţia Vinga-Arad-Curtici. În cazul judeţului Arad, un cutremur de magnitudinea şi intensitatea precizată poate provoca efecte deosebite în localităţile urbane Arad, Nădlac, Curtici şi Lipova”, se arată în document.
Zona Banatului, a doua ca importanță
Principala zonă seismică din țară este zona Vrancea, însă afectate de cutremure superficiale sunt și Banatul, Crișana, Maramureşul, Făgăraşul și Târnavele. „Putem constata că aproape tot teritoriul ţării este puternic seismic, zonele seismice includ peste 60 % din populaţie, prin urmare este foarte important să ne protejam locuinţa şi familia în cazurile de incidenţă a unor astfel de fenomene naturale. Judeţul Arad se află în zona D şi E a cutremurelor bănăţene de tip intraplacă, cu epicentrul în zona Banloc, Judeţul Timiş”, mai spun specialiștii.
Din punct de vedere seismic, zona Banatului este considerată a doua ca importanţă după cea vrânceană, din cauza faliilor existente în interiorul plăcilor tectonice. Zona are o activitate seismică continuă de intensitate medie, cu perioade de revenire mari dar neconstante, producându-se cutremure de tip intraplacă.
