Suntem în sezonul în care un sistem
imunitar puternic e absolut necesar. Unii sunt binecuvântați cu un sistem imunitar mai puternic alții înțeleg cum merg lucrurile și respectă legile în urma cărora sistemul imunitar se întărește.
Sistemul digestiv este într-o conexiune foarte strânsă cu sistemul imunitar așadar tot ceea ce metabolizăm va influența sistemul digestiv iar mai apoi va întări imunitatea sau din contră. Atunci când virușii bat la poartă, precum în acest sezon, lumea trebuie informată corect asupra beneficiilor unei
imunități de titan însă și asupra consecințelor ignoranței vis-a-vis de acest subiect.
Unii aleg metoda vaccinurilor care e recomandată pentru prevenirea infestării, alții aleg calea unui stil de viață cât mai sănătos prin alimentația care să le aducă aportul de vitamine, minerale, proteine si alte proprietăți nutritive și asemănătoare unor antibiotici naturali cu optimismul unei bule de nepenetrat din partea virușilor. Echilibrul între minte, trup și suflet este vizat oricând și atunci când e divizat nesănătos toate au de suferit, pe termen lung.
Aliatul imunității
Sistemul digestiv este responsabil cu realizarea digestiei. Digestia începe în cavitatea bucală, după cum poate am mai auzit fraza aceasta însă ea ar trebui luată în considerare în mod conștient. Pentru ca alimentele să treacă din cavitatea bucală, este necesar ca acestea să fie mestecate de cel puțin 25 de ori, pentru a se amesteca bine cu saliva. Rezultatul digestiei bucale este bolul alimentar, pe care limba îl împinge în faringe – proces numit deglutiţie (înghiţire). Hrana amestecată cu salivă ajunge din faringe în esofag şi apoi în stomac.
În medie consumăm între unul și trei kilograme, zilnic. În decursul vieții până la cincizeci de tone de alimente și lichid sunt procesate de către zece organe, pentru a produce suficienta energie pentru dezvoltarea, menținerea și repararea celulelor. Sistemul digestiv joaca un rol central în menținerea sănătății întregului organism.
Atunci când sistemul digestiv are de suferit suferă tot organismul, inclusiv sistemul imunitar.
Ce este sistemul imunitar și cum funcționează?
Sistemul imunitar nu este o structură fizică, ci un ansamblu de interacţiuni complexe care implică diferite organe, structuri şi substanţe, printre care globulele albe, măduva spinării, vasele limfatice şi organele, celulele specializate din anumite ţesuturi ale organismului şi substanţe specializate numite factori de ser, care sunt prezente în sânge.
Ideal, toate aceste componente conlucrează pentru a proteja organismul împotriva bolilor şi a infecţiilor.
Potrivit CSID.ro Sistemul imunitar luptă împotriva microorganismelor care produc boli şi care îngreunează procesul de vindecare. Sistemul imunitar este cheia luptei împotriva oricărei probleme a organismului, începând cu micile zgârieturi de la bărbierit şi până la virusurile mutante care abundă în zilele noastre. Chiar şi procesul de îmbătrânire poate fi asociat mai degrabă cu funcţionarea sistemului imunitar decât cu trecerea timpului.
Ne naștem cu un sistem imunitar (imunitate înnăscută) care se dezvoltă în timp și organismul învaţă să se apere singur împotriva diferiţilor invadatori străini numiţi antigeni. Aceasta se numeşte imunitate adaptativă. Imunitatea dobândita poate fi sprijinită şi modelată prin contactul cu un antigen sau prin vaccinare.
Globulele albe în prima linie
Comparativ cu globulele roșii, globulele albe sunt mai mari. Acestea se pot mişca independent în fluxul sanguin şi au posibilitatea de a trece prin pereţii celulelor. Acest lucru le face să ajungă repede la locul rănirii sau al infecţiei.
Există mai multe categorii de globule albe, fiecare cu funcţii specifice, şi anume: granulocitele (rol de distrugere a bacteriilor), limfocitele (responsabile de dezvoltarea unei imunităţi specifice) şi monocitele (numite şi „gunoierii” organismului pentru că înghit şi digeră particulele străine, la fel cum fac şi în cazul celulelor afectate de îmbătrânire, inclusiv cele tumorale).
Ce mai trebuie știut este că sistemul limfatic este format din organele (splina, timusul, nodulii limfatici şi amigdale) şi dintr-un fluid numit limfă, care circulă prin vasele limfatice şi care scaldă celulele organismului. Rolul sistemului limfatic este de a curăţa în permanenţă corpul la nivel celular, de a elimina toxinele şi alte elemente dăunătoare din ţesuturi.
Ce ar trebui făcut pentru
o imunitate ca de oțel?
Am amintit deja vaccinurile și stilul de viață sănătos despre care vom vorbi în continuare.
Mișcarea în primul rând, cel puțin treizeci de minute nu ar trebui să lipsească din activitățile zilnice. Sporturile sunt și mai indicate acestea aducând extrem de multe beneficii practicanților.
Hidratarea corectă, iar aici includem apă plată la temperatura camerei, ceaiuri, smoothie-uri, supe crema, fresh-uri și sucuri naturale din fructe sau legume. Media este de cel puțin doi litri de lichide într-o zi.
Alimentele cheie
Usturoiul ar fi preferabil să fie consumat crud, cu miere de albine sau în sos de mujdei cu iaurt. Dacă acesta se consumă o perioadă mai îndelungată de timp, ar fi bine să se ia probiotice pentru protecția florei intestinale.
Ghimbirul conţine un component activ gingerol care este deosebit de eficient în lupta împotriva cancerului de colon. De asemenea, este bun pentru combaterea răcelii și a gripei. Se poate face ceai de ghimbir sau se poate folosi la gătit într-un sos, dar nu numai.
Ardeiul iute sau boiaua de ardei, stimulează metabolismul. De asemenea, sunt bogate in beta caroten care este transformat în vitamina A în sânge şi lupta împotriva infecţiei.
Lămâia conţine cantităţi mari de antioxidanţi si vitamina C, care pot îmbunătăţi sistemul imunitar şi, de asemenea, pentru a echilibra nivelurile alcalin/acide din organism.
Kiwi consumat ca atare, într-o salată de fructe cu mere, banane și capșuni sau în diferite combinații la blender este o minune existentă dar necesară.
Afinele sunt o sursă bogată de vitamina C dar nu numai. Acestea se pot servi ca atare, la blender cu puțină apă, proaspete sau congelate.
Ciupercile sunt recomandate pentru proprietățile lor, iar aici aveți foarte multe variante în care le puteți găti, dacă le puneți lângă morcovi sau spanac faceți o alegere foarte bună.
Cerealele precum muesli sunt una o variantă de care ar trebui să țineți cont.
Nuci, migdale, arahide, caju și altele din familia celor care conțin coajă lemnoasă plus mixurile de semințe consumate câte un pumn o dată la două zile pot avea efecte foarte pozitive.
Scorțișoara şi curcuma (turmericul) sunt condimentele de bază în cazul de față.
Polen, propolis, echinaceea, cătina, mierea de albină, ș.am.d. Ar trebui găsit un loc pentru toate produsele apicole pentru că sunt un miracol al naturii și o bogăție pentru organismul nostru.
Claudiu Mariș

Recomandările redacției