În timp ce zeci de arădeni nu-şi pot recupera proprietăţile, ANRP a dat despăgubiri peste rând într-o veselie

Zeci de arădeni care doresc să-şi recupereze proprietăţile confiscate de comunişti sau să obţină despăgubirile la care au dreptul au fost puşi, ani la rând, pe drumuri, în timp ce, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a dat despăgubiri peste rând într-o veselie. Informaţia reiese dintr-un raport întocmit de Corpul de Control al primului ministru. Potrivit raportului cu pricina, noţiunea de „cazuri excepţionale, temeinic motivate” nu a fost definită de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, astfel încât încadrarea unor do­sare la această categorie s-a realizat în lipsa unor criterii transparente şi verificabile, în mod subiectiv.
Cazurile excepţionale, mai multe decât cele normale
Astfel, s-a ajuns ca 1.407 dosare să fie soluţionate potrivit numărului de înregistrare, iar 2.269 au fost soluţionate cu prioritate, fiind considerate „cazuri excepţionale”, dintre acestea 131 fiind soluţionate în favoarea cesionarilor de drepturi la măsuri reparatorii. „Dintre «cazurile excepţionale» invocate în cererile de soluţionare cu prioritate a unor dosare de despăgubire aprobate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor exemplificăm: paranoia; lombosciatică; osteoporoză; colecistopatie cronică litiazică, obezitate; cupon de pensie în original şi traducere legalizată din care rezultă un venit lunar de 800 de euro, HTA (n.r. -hipertensiune arterială), poliartroză […], tulburare depresivă recurentă, atacuri panică recurente […] nu depune acte doveditoare dar susţine că are 82 de ani şi suferă de HTA şi necesită trei intervenţii chirurgicale costisitoare; declară (conform actelor din dosar) că are 93 de ani şi că trăieşte în America doar din ajutor social; persecutată pe motive etnice; declară că este suferindă de tulburare afectivă, decompensare depresivă anxioasă agravată, pielonefrită cronică şi bronşită cronică; psoriazis, dislipidemie colecist”, se arată în raport.
A pierdut 500.000 de lei
Dacă persoanele care au „cunos­­cut” funcţionarii potriviţi au reuşit să obţină un loc mai bun pe listă, arădenii care s-au bazat doar pe acte şi pe dreptul conferit de acesta au fost purtaţi pe drumuri fără să li se rezolve problemele, cu toate că sunt bătrâni şi bolnavi, iar alţii au fost refuzaţi pur şi simplu. Printre cei pentru care au avut o experienţă neplăcută cu ANRP se numără şi Cornel Don, un sătean din Săvârşin care a pierdut, în ultimii şase ani, peste 500.000 de lei, pe care ar fi trebuit să-i încaseze de la stat, cu titlul de despăgubire pentru bunurile confiscate de sovietici în Basarabia, caz prezentat în numerele trecute ale ziarului nostru. Cornel Don este împuternicitul legal al fratelui socrului său, Ştefan Petruşcu Chistruga. Don povestea că în 2008, Chistruga a obţinut o hotărâre a Comisiei Judeţene pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, conform căreia ar fi trebuit să primească despăgubiri de 639.221,98 de lei. A urmat însă un război lung cu Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), în speţă Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 şi a Legii nr. 393/2006, soldat cu diminuarea considerabilă a despăgubirilor. După mai multe procese pier­dute, lui Ştefan Petruşcu Chistruga i s-a recunoscut în cele din urmă dreptul de a primi doar suma de  134.938,76 de lei. „Conform Legii 290/2003 ni s-a dat o despăgubire pentru bunurile sechestrate în Basarabia în urma celui de al Doilea Război Mondial, prin Hotărârea nr.1 din 22.02.2008 a Comisiei Judeţene pentru aplicarea Legii nr. 9/1998. Trebuia să primim 639.221,98 lei. În urma comunicării acestei        ho­tărâri, cu adresa 6996/ 30.05.2008, Serviciul pentru Aplicarea Legii 290 din cadrul ANRP ne-a comunicat că dosarul nostru şi cererea de despăgubire au fost înregistrate cu nr. 51/09.04.2008, urmând ca despăgubirea să fie acordată în termen de un an, conform legii. În loc de despăgubire, vicepreşedintele Remus Baciu (n.r. condamnat ulterior la trei ani de închisoare pentru că ar fi primit 270.000 de euro pentru a urgenta soluţionarea unor dosare) a emis actul 9326/4.11.2009, comunicând Prefecturii conduse de Călin Bibarţ, că Hotărârea nr. 1/22.02.2008 trebuie revocată, pe motiv că nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate asupra unor terenuri agricole, casă şi anexe gospodăreşti”, susţinea Don.
În adresa trimisă la Arad de ANRP se arată că în cazul bunurilor pentru care nu s-a putut face dovada dreptului de proprietate, s-a purtat o corespondenţă cu anumite instituţii, nu se spune care, iar instituţiile cu pricina nu au putut confirma că proprietăţile respective ar fi aparţinut până în 1944  familiei care a depus petiţia. A urmat apoi o decizie a ANRP, cu numărul  1175/7.10.210, prin care se cere din nou revocarea Hotărârii nr. 1 a Comisiei Judeţene pentru aplicarea Legii 9/1998, dar de data aceasta se precizează şi care au fost instituţiile din Basarabia care nu au confirmat faptul că familia Chistruga a deţinut bunurile puse în discuţie  „Actul acesta a fost emis la un an şi opt luni de la data comunicării hotărârii, fiind abuziv şi nelegal. Decizia 1175/ 07.07/ 2010, semnată tot de Remus Baciu a fost întocmită tot abuziv, fiind emisă la peste doi ani de la Hotărârea nr.1, când un astfel de act putea fi revocat în termen de un an sau conform legii în termen de 60 de zile. În lege se spune că decizia ar fi trebuit să fie şi motivată în drept, ceea ce nu s-a întâmplat”, mai susţinea Don.