Inventar politic arădean

1
242

Faţă de perioada de după revoluţie, Aradul este mult mai sărac în ceea ce priveşte activitatea politică, singurele partide care se manifestă fiind cele parla­- mentare. Pe partea stângă avem PSD şi Pro România, iar pe dreapta sau centru-dreapta sunt PNL, UDMR, ALDE, Partidul Mişcarea Populară şi USR. Cu oarecare îngăduinţă, putem adăuga şi PLUS, partidul lui Cioloş, care mai mişcă puţin pe scena politică arădeană. În cutia cu jucării, ca să spun aşa, sunt multe partiduleţe care nu au nimic de spus, unele dintre ele acoperite de colbul istoriei, cu o vechime con­siderabilă, altele recent înfiinţate dar trecute în uitare a doua zi după lansarea oficială. De pildă, încă mai există partidul istoric numit PNŢCD, dar şi aripile sale, PNŢ Maniu-Mihalache şi Alianţa Naţional Ţărănistă, înfiinţată de curând de către fostul deputat ţărănist arădean Radu Ghidău. Tot între partidele vechi putem număra Partidul România Mare, fost partid parlamentar, prăbuşit total după moartea Tribunului Corneliu Vadim Tudor, dar încă existent şi funcţional, secondat pe arena naţionalistă de către Partidul Noua Dreaptă, mai recent înfiinţat, dar, totuşi, cu vizibilitate publică în unele momente. Deasemenea, să nu uităm Partidul Ecologist Român, partid vechi, dar lipsit de relevanţă.
Pe hârtie, încă mai există rămăşiţele fostului Partid Socialist al Muncii, respectiv Partidul Alternativa Socialistă şi Partidul Socialist Român, însă nici măcar sporadic nu se mai aude ceva despre ele. De asemenea, încă mai există filială a fostului partid parlamentar al lui Gabriel Oprea, UNPR, reînfiinţat şi la Arad după rezilierea fuziunii cu Partidul Mişcarea Populară, dar, practic, nu are niciun fel de activitate vizibilă. Tot la capitolul reînfiinţări putem adăuga partidul lui Dan Voiculescu, Partidul Puterii Umaniste-social liberal, înfiinţat după ce Partidul Conservator a dispărut, prin fuziunea cu partidul lui Tăriceanu, PLR, care a dat naştere ALDE. Tot ca urmare a acestei fuziuni, Florin Galiş a înfiinţat, la Arad, o filială a Partidului Neoliberal, care, însă, ca şi la nivel central, străluceşte prin absenţă. Apoi, funcţionează şi replicile UDMR, Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania, precum şi Partidul Civic Maghiar, al lui Tokes. Desigur, la capitolul formaţiuni etnice nu putem omite Partida Romilor, precum şi uniunile sârbilor, ucrainenilor şi slovacilor, care, deşi sunt uniuni, funcţionează în regim de partid politic.
Avem şi un partid local, Partidul Mândri că Suntem Arădeni, ba chiar şi unul regional, Partidul Alternativa de Vest, care a fost, însă, abandonat inclusiv de către fondatorul său, Mircea Pereş. Mai sunt şi alte partide de buzunar, care, însă, practic, nu contează în economia politicii arădene, toate la un loc adunând cu greu pulin peste 1% la alegerile locale. 

1 COMENTARIU

  1. Pacat,deoarece asta denota si lipsa de diversitate in ,mentalitati’.In anii’90 a existat o efervescenta atat politica,dar si sindicalista in Arad.Chiar,unde sunt miscarile sindicale? Ciudat ca personal aud de la cunoscuti tot felul de nemultumiri,dar nu mai vad cate o demonstratie sau greva „sanatoasa”.Se pare ca ne-am inchistat din nou.Mai nou exista un fel de calendar al adunarilor.La anumite date ne aducem aminte de cate un eveniment,in spatiul virtual se face ,troaca de porci’ tot ce ,se cade’ pentru data respectiva si gata.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.