Traversăm o perioadă de incertitudini, a declarat luni guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu. El a vorbit despre cum a fost afectată economia de haosul de pe scena politică, dar a subliniat că, în ianuarie 2025, Cehia, Polonia şi Ungaria au inflaţie mai mare decât România.
„Sunt atât de multe incertitudini în zilele următoare. Riscurile la adresa traiectoriei proiectate la rata inflației.. și în sus, și în jos, sunt atât de multe incertitudini .. vedem ce se întâmplă în Arabia Saudită, chiar azi cu summitul țărilor europene…”, a declarat Isărescu.
În legătură cu cursul de schimb, guvernatorul BNR a precizat că bugetul a fost construit pe un curs de peste 5: „Posibil să se întâmple. Eu aș detensiona discuțiile despre depășirea nivelului de 5. De la 4,97 la 5 e mai puțin de 1%. În momentul actual chiar că nu este cazul să se deprecieze cursul. Ușor-ușor, vom da mai multă flexibilitate cursului”.
Potrivit lui Isărescu, rata anuală a inflaţiei, măsurată pe baza indicilor preţurilor de consum, se menţine în tendinţa generală descrescătoare pe tot parcursul anului curent, urmată de o stabilizare în jumătatea superioară a intervalului ţintă, începând cu 2026.
„Desigur, ce se întâmplă acum, tensiunea dintre Statele Unite şi Uniunea Europeană, nu a putut să fie introdusă în această prognoză. Pe baza ei, dar şi a datelor interne, avem această evoluţie a inflaţiei. Rata anuală a inflaţiei, măsurată pe bază a indicilor preţurilor de consum, se menţine în tendinţa generală descrescătoare pe tot parcursul anului curent, urmată de o stabilizare în jumătatea superioară a intervalului ţintă, începând cu 2026. Suntem, faţă de prognoza anterioară, uşor mai sus acum, dar observaţi curba roşie. Spre sfârşitul intervalului de prognoză, datele prezente arată o situaţie mai bună a inflaţiei”, a spus Isărescu.
Mugur Isărescu a subliniat că România nu a fost campioană la inflaţie anul trecut, aşa cum s-a afirmat, ci chiar a avut cifrele cele mai scăzute în comparaţie cu trei ţări similare – Cehia, Polonia şi Ungaria – însă scăderea inflaţiei în cazul nostru a fost mai lentă.
„Am făcut pentru dumneavoastră, pentru că am văzut repetitiv că suntem campioni la inflaţie, o comparaţie cu cele trei ţări cu care ne putem compara, care nu sunt în zona euro, ţintesc inflaţia ca şi noi, au acelaşi regim de politică monetară şi un regim de flotare mai mult sau mai puţin controlată a cursului de schimb: Cehia, Polonia, Ungaria şi România. Observaţi că, începând cu acest episod, această perioadă de inflaţie care a intervenit odată cu declanşarea pandemiei, apoi cu războiul din Ucraina, apoi cu criza energetică, comportamentul nostru nu este deviat, să spunem aşa, faţă de cum s-a comportat inflaţia şi politica monetară în celelalte trei ţări comparate. Am spune că, până anul trecut, nu numai că n-am fost campioni la inflaţie – am avut inflaţia cea mai scăzută. Cea mai mare a fost în Ungaria, aproape 25%, ca vârf, apoi în Polonia şi noi am fost aşa… chiar uşor sub Cehia. Coborârea la noi a fost mult mai lentă. Şi acest lucru s-a întâmplat în 2024, an electoral, cu mai multe probleme pe care le ştiţi”, a susţinut el.
În ianuarie 2025, Polonia şi Ungaria au inflaţie mai mare decât România, subliniază Isărescu.
„În sfârşit, în ianuarie, nu mai suntem noi campioni la inflaţie în UE. Ne-au întrecut şi polonezii şi ungurii. În România, inflaţia 4,95% – 5%, depinde unde o rotunjim -0, în Ungaria 5,3%. Faptul că avem o politică de dobândă, deci o rată de dobândă mai ridicată este legată de altceva. E legată de tensiunile politice interne şi de faptul că acum, în mod corect, considerăm că stabilitatea financiară şi legat de această stabilitate a cursului de schimb este importantă, aş spune chiar foarte importantă. Din această cauză şi prudenţa noastră, care nu este exagerată. O reducere a ratei de dobândă de politica monetară poate să sune aşa… în ochii pieţelor, având în vedere dimensiunile deficitelor, ca o invitaţie la deprecierea cursului, ceea ce acum nu este cazul să se întâmple. În următorii doi ani, principala contribuţie dezinflaţionistă este atribuită revoluţiei ratei CORE-2 ajustat Ce înseamnă asta? Că politica monetară funcţionează”, a spus Isărescu.
sursa: antena3
