Într-un material de acum câteva zile semnalam faptul că poate la UTA este nevoie de mai multe schimbări în ceea ce privește strategia de joc, principiile tactice, antrenamentele și întreg procesul de pregătire în această perioadă, schimbări care ar trebui să se manifeste la toate nivelurile: conducere, staff tehnic, jucători. Porneam în premisa noastră de la faptul că la UTA nu vorbim despre o criză de etapă ci una de sezon. Când timp de un tur de campionat nu câștigi niciun meci (reamintim că ultima victorie a fost obținută în tur, chiar în fața adversarului pe care-l întâlnim sâmbătă), nu mai poți vorbi de o formă mai slabă. Nici chiar în ceea ce privește al doilea mandat al lui Laszlo Balint lucrurile nu prea pot fi privite în această cheie pentru că deja sunt 8 meciuri în campionat fără victorie, între care s-a interpus și o perioadă de pregătire și de posibilitate de a întări lotul. Toate acestea sunt semne că la UTA problema e mai gravă decât cea de natura unui moment prost. Și din moment ce toată lumea reiterează cu orice ocazie ideea că valoric lotul este suficient de bun pentru a se menține în prima ligă, înseamnă că problemele țin de atmosferă, strategie și / sau procesul de pregătire.
Antrenorul echipei însă are un alt punct de vedere. Laszlo Balint consideră că atât el cât și echipa muncesc bine, că echipa se află pe o pantă ascendentă din punct de vedere al jocului și că rezultatele vor veni tocmai continuând în același fel procesul de muncă și pregătire, cu unitate și spirit de luptă: „În acest moment singura noastră opțiune este să rămânem puternici și să luptăm. Vrem să rămânem optimiști și pozitivi. Semnalele încurajatoare vin din progresul pe care-l face echipa. Avem șansa să ne bazăm pe raportul de monitorizare și la statistici care, atunci când facem analiza evoluției echipei și jucătorilor arată că suntem într-o creștere. E adevărat că statisticile nu punctează în clasament dar până la urmă trebuie să ne raportăm la ceva și jucătorii trebuie să aibă încredere că pot obține mult mai mult. Am avut încredere că jucătorii își pot ridica nivelul iar primul exemplu este Desley Ubbink dar sunt mulți alții care și-au ridicat nivelul, chiar dacă nu sunt la potențial maxim dar fac pași în această direcție. Acești jucători merită mult mai mult decât acuala poziție din clasament, eu îi văd cum muncesc în fiecare zi. Trebuie să rămânem consecvenți, optimiști și puternici. E un moment în care cel mai ușor lucru ar fi să aruncăm prosopul. N-o să permitem acest lucru, trebuie să credem, trebuie să luptăm și la final, indiferent cum, echipa asta să rămână în prima ligă.“
Toate bune și frumoase dar totuși, în ciuda progreselor despre care vorbește Laszlo Balint, echipa a obținut, dacă e să ne referim doar la meciurile din acest an calendaristic, un punct din 9 posibile. Iar dacă unele cauze sunt exterioare, precum arbitrajul sau gazonul (aspecte care vor face obiectul unor materiale separate), altele țin strict de ceea ce fac jucătorii săi în teren. Referitor la acest lucru, Laszlo Balint a confirmat ceea ce se vede și cu ochiul liber, anume că UTA are mari probleme defensive. Ciudat este că siguranța defensivă a părut a fi primul lucru recâștigat de echipă imediat după revenirea lui Balint la UTA, însă după reluarea campionatului în ianuarie, acea siguranță defensivă pur și simplu s-a evaporat. Și mai putem remarca, nu fără îngrijorare faptul că, precum predecesorul său, Ilie Poenaru, a început să arate cu degetul, chiar dacă nu nominal, înspre elevii săi care comit greșeli personale cu impact pe tabela de marcaj: „Cred că în acest moment marea problemă a echipei este vulnerabilitatea defensivă. Cred că de când am revenit antrenor, cu excepția meciului de la Cluj, noi am reușit să marcăm indiferent de adversarul avut în față, am avut meciuri bune sau foarte bune în care ne-am creat multe ocazii. Din păcate atunci când primești gol și o faci de-o manieră naivă, cum am făcut-o noi, este greu să revii împotriva unor adversari care de cele mai multe ori, după ce marchează aleg să se închidă, pe niște terenuri dificile. Avem nevoie să rezolvăm problemele la nivelul jocului defensiv unde nu știu dacă am suferit neapărat la capitolul organizării cât la anumite naivități care ne-au costat până la final.“
Sigur, în acest duel al argumentelor, Laszlo Balint are autoritatea profesională de a-și impune punctul de vedere în fața oricărui jurnalist sau suporter. Doar că acest lucru îl poate face doar înainte de meci. După meci despre valabilitatea acestor argumente dau mărturie jocul echipei și cu precădere rezultatul. Iată de ce teoretic suntem cu toții datori ca înainte de meci să-l credem pe Laszlo Balint dar la fel, după meci, este firesc ca argumentele lui să fie supuse judecății suporterilor pe baza jocului și rezultatelor. Însă când se adună mult prea multe situații la rând în care teoriile de dinaintea meciului sunt contrazise după de partea practică, deja și acea încredere și unitate necondiționată clamată de Laszlo Balint începe să se erodeze. Nu poți clama la infinit încredere oarbă, unitate în jurul a ceva ce nu dă rezultate, nu poți reseta experiența fiecărui suporter după fiecare meci pentru a-l aduce în fața următorului precum o foaie albă înainte de examen. Tocmai de aceea, neîncrederea fanilor în capacitatea lui Laszlo Balint de a duce corabia la liman crește cu fiecare eșec. O dezvăluie reacțiile de pe rețelele de socializare, inclusiv cele venite din partea unor suporteri echilibrați, unii dintre ei chiar simpatizanți ai lui Laszlo Balint.
Din acest punct de vedere, meciul de sâmbătă cu FC Botoșani este capital nu doar în economia clasamentului (sau mai exact, din acest punct de vedere nici măcar nu este capital) cât mai ales din perspectiva încrederii pe care poate să o transmită antrenorul că această echipă a lui poate renaște din propria cenușă. Laszlo Balint are 18 meciuri la rând în campionat fără victorie pe banca UTA-ei (10 în primul mandat + 8 în cel de-al doilea) și are la rândul său nevoie disperată de o victorie, altfel discuțiile despre oportunitatea păstrării sale în funcție se vor intensifica. Vizavi de acest aspect însă antrenorul Bătrânei Doamne a lăsat să se înțeleagă că indiferent de rezultatul meciului de sâmbătă din perspectiva sa, continuarea pe banca UTA-ei e singura opțiune corectă pentru club și echipă. „Nu mă consider un antrenor ghinionist ci un antrenor care muncește și care la un moment dat va primi ceea ce merită. Consider că în viața asta fiecare primește la un moment dat ceea ce merită. Eu n-am venit aici să plec la primele semne de greutate. Suntem încrezători că ne putem atinge obiectivul și trebuie să rămânem uniți până la final. Dacă acest nivel de stabilitate nu există la o echipă, nu poate duce la nimic bun. Nu e niciun antrenor care să vină în acest moment să garanteze salvarea. Dacă eu aș crede că la Balint este principala problemă, mâine aș pleca. Eu sunt primul care sunt în cea mai inconfortabilă situație, din cauza acestei serii de rezultate și pentru că sufăr pentru această echipă. Nu e cazul să umblăm la sentimentalisme dar de asta sunt aici, pentru că am ales cu sufletul și vreau să duc această luptă până la sfârșit, cu conștiința împăcată că am făcut tot ce a depins de mine să se salveze echipa.“
În concluzie, schimbarea lui Ilie Poenaru cu Laszlo Balint precum și strategia și principiile acestuia din urmă sunt elementele finale și definitorii pentru acest sezon. Nu ne rămâne decât să așteptăm pentru a vedea efectul acestor decizii. Și cu siguranță ne dorim ca el să fie salvarea de la retrogradare. Doar că dacă antrenorul și jucătorii vor să fie însoțiți de suporteri în această aventură, cu încredere, speranță și unitate, ar trebui să înceapă să le ofere argumente concrete care să alimenteze aceste trăiri și atitudini; asta cât mai repede, chiar începând cu meciul de sâmbătă.
Giuliano de ce nu mai participi la conferințele de presă organizate de club? Ne-am cam saturat de colegii tăi ,,ziariști” care pun mereu același întrebări pt care primim aceleași răspunsuri.
UTA are probleme începând de la cap….pestele de acolo se impute…
Meszaroș, Balint…
Apoi echipa…
Portari…De județ
Apărarea…vraiște…
Mijlocul…inexistent
Atacul….se vede după numărul de goluri…
Albanezii din echipa….cele mai năstrușnice elemente( eliminări, cartonase, penalty)
Arădenii în echipa Aradului…îndepărtați….
B-ul ne așteaptă…
Fotbalul se joacă pe goluri, pe rezultate pozitive și pe puncte. Clasamentul și trofeele sunt singurele ținte de urmărit în competiții, nu „creșterea în joc”, nu „conștiința împăcată”, nu „sufletul”. Astea-s bune la amatori, nu la profesioniști. Du-te Gyuszi în B, acolo e locul tău. Dar n-o lua și pe UTA cu tine.
Bună analiză!! Însă trăiesc Tot timpul cu senzația ca în spatele declarațiilor lui Balint se ascunde altceva!! Sau mai precis ceva nu se leagă cu ce spune!! Și de fapt rezultatele se vad!!