Legea descentralizării stârnește multe temeri, datorită banilor

Recent, aprobata Lege a descentralizării – prin asumare guvernamentală,  a suscitat deja numeroase comentarii și a creat și confuzie. Marea majoritate a vocilor consideră că principiul este bun. Controversat și dezagreat este însă felul cum a fost aprobată și aspectul că până la tipărirea ei și până la elaborarea instrucțiunilor de utilizare nu se știe exact ce conține.
Vicepremierul Liviu Dragnea, coordonatorul proiectului de lege a precizat: „Domeniile care vor fi descentralizate, ca şi competenţe, atribuţii şi instituţii, sunt: sănătatea, agricultura, mediul, cultura, tineretul şi sportul, autoriza­rea şi clasificarea în turism, cluburile şi ba­zele sportive, taberele şcolare, precum şi competenţele teritoriale legate de pescuit (…). Clădirile cinematografelor nu vor fi transferate autorităţilor locale. Poliţia nu se descentralizează iar în aceeaşi situaţie se află şi Agenţia de Prestaţii Sociale. Impactul bugetar va fi, pentru 2014, neutru, deoarece aceste instituţii trec cu tot cu buget“.
Părerile celor chemați să pună în aplicare legea – am numit primarii, sunt și ele împăr­țite, după cum am putut vedea în scurtele dialoguri purtate ieri cu numeroși dintre ei.
Inițiativă benefică
Gheorghe Feieș, primarul orașului Sebiș de peste 20 de ani,  dar și președintele Ligii Aleşilor Locali ai PD-L, singurul primar cu doctorat în administrație locală, membru în Comitetul Director al Asociației Orașelor din România salută inițitiva. „Orice pas făcut spre sau în ideea des­centralizării este benefic pentru co­munitatea locală, pentru cetățeni și pentru țară. Eu consider că aceasta e o etapă, iar în viitor, printr-o altă lege, cât mai multe instituții și patrimonii vor trece de la Centru spre comunitatea locală în așa fel încât centrul de comandă – de greutate, se transferă spre comunitatea locală și cetățeni. Un stat modern așa trebuie să procedeze. În rest, declarațiile politice făcute de unii mari politicieni sunt răutăcioase, neavenite, distrugătoare, lipsite de patriotism și cinice. Toți primarii cu ca­pul pe umeri susțin descentralizarea. Cine n-o susține înseamnă că are o problemă“ a declarat edilul sebișan.
Gheorghe Burdan, primarul orașului Chișineu-Criș, un oraș cu o dezvoltare economică unică, cu performanța de nu avea nici un șomer, consideră că trebuie făcute câteva considerații definitorii. „În linii mari consider bune  principiile descentralizării, cu respectarea competitivi­tății, a alocării integrale a resurselor necesare, a echității, a parteneriatului activ între autoritatea centrală și cea locală. Problema este alta: probabil se vor scurta drumurile la București – pen­tru diverse proiecte –  dar s-a făcut des­centralizarea de la București și s-a centralizat la… Consiliul Județean. Des­centralizarea trebuie să coboare la nivelul autorităților locale, la nivel de orașe. Nu mai avem autonomie reală în stabilirea salariilor unor angajați cum ar fi aparatul bugetar de la Pri­mă­rie ori Poliția locală. Apoi, la nivel de conducere: primarul și vicele sunt dem­nitari dar nu beneficiază de spor de ve­chime; și unii dintre noi avem la activ câteva mandate – chiar peste 20 de ani în funcție, timp în care am răspuns de destinele oamenilor. Se impun ast­fel câteva sublinieri. În primul rând e nevoie o lege prin care, ca primar, să poți recompensa competența – într-un anumit interval, desigur. Vi se pare corect să fie salarizați toți la fel? În al doilea rând să luăm ce e bun și de la alții: de exemplu în Ungaria viceprimarul poate fi angajat și în alte părți. În al treilea rând se impune reducerea numărului de consilieri locali până la limita utilității lor stricte și a bunului simț. În al patrulea rând decizia pe plan local să aparțină echipei care a câștigat. Te întâlnești zi de zi cu oamenii și cum poți motiva ceva ce n-ai decis tu, deși ai câștigat? Aici trebuie spus că e nevoie și de aducerea la zi a stipu­lărilor Legii 215 din 2001, a administra­ției publice locale. Și, nu în ultimul rând, o corespondență salarială a primarilor și a președintelui Consiliului Județean în concordanță cu importanța responsabilităților sociale pe care le au. E nevoie și de o nouă regulă de clasificare a orașelor: cea după populație nefiind nici reală, nici relevantă. În principiu sperăm să se reducă și din aparatul birocratic și descentralizarea să nu se oprească la Județ“ au fost amplele apre­cieri ale primarului din Chișineu-Criș.
E bine dacă vor veni și banii
Iosif Retter, primarul orașului Pâncota a fost scurt și tranșant. „Dacă ne vor da și fondurile aferente atunci e o lege benefică pentru comunitățile locale; dacă vom fi nevoiți să le susținem din bugetul local atunci va fi o mare-mare problemă. În principiu vorbind ar fi bine dacă toate încasările ar rămâne la nivel local; dar să nu fie situații cum este cea cu impozitul pe venitul agricol pe care o încasăm noi – cu toate admo­nestările oamenilor, cu supraîncărca­rea personalului, cu riscul unei posi­- bile inexactități – și merge toată la bugetul de stat! Ca să dau doar un exemplu. Așteptăm, oricum, instrucțiunile de utilizare a acestei legi“.
Mircea Jichici, primarul orașului Lipova considera că „e un prim pas pozitiv dar incomplet deoarece astfel toate ho­tă­rârile se opresc la Consiliul Județean. Avem de câștigat doar dacă vin și banii de la Centru odată cu instituțiile puse în subordine locală. Altfel… se vor reduce drastic și așa puținii bani pentru investi­țiile locale. E de văzut cum se va pune în aplicare legea și abia pe urmă se poate face o evaluare reală a impactului ei“.
Poliția locală să rămână la Centru
Nicolae A. Aniței, primarul orașului Curtici  a avut o altă abordare a situației. „Problema mare este că nu se înțelege ce se dorește prin acest prim-pas, prin această lege care e făcută doar pe jumătate. Nu se vorbește de fonduri, cum se intenționează să se facă salarizarea. Nu se cunosc implicațiile, din păcate. Se poate spune că descentralizarea s-a făcut doar la televizor, prin mas-media, în general; nu avem nici un fel de reglementări. Noi așteptăm partea scrisă care să specifice: cine plătește, cum se plătește, cine și de ce răspunde etc. Și așa, de regulă, personalul e insuficient și nespecializat la cerințele actuale. Un exemplu bun la ce vă spun e această taxă pe venitul agricol: noi o încasăm dar nu beneficiem de ea și nu avem certitudinea că nivelul ei e bun. Poate veni oricând un inspector agricol care să-i conteste un parametru. Așa ar putea fi și la sănătate și la altele. Pe de altă parte, eu nu do­resc să fie poliția locală în subordinea Primăriei. Să avem noi un departament de ordine publică și să cola­boreze cu poliția locală și cu Primarul, în parametri bine legiferați – așa da. Dacă vor fi în subordinea Primăriei dispare prezumția  obiectivității! Oricum, așa cum vă spuneam, așteptăm documentele scrise“.
Cristian Branc, primarul comunei Seleuș s-a dovedit și el reținut în a face aprecieri. „De la început spun că nu cunosc textul legii, deocamdată;  doar câteva stipulări din ceea ce s-a discutat public. Pentru reușita implementării unei astfel de legi importantă este, firește, finanțarea: de unde vin banii? Pe de altă parte succesul implementării oricărei legi depinde de personalul existent și de nivelul lefurilor acestuia. Pe de altă parte depinde de domeniu: exemplul asistenților personali ce s-a dovedit o problemă e elocvent. Descentralizarea poliției locale consider, de asemenea, că va fi neproductivă; e evident de ce. Oricum, trebuie văzut ce conține legea, orice alt comentariu făcut acum e neconcludent“.
Spitalul din Ineu, o problemă
Călin Abrudan, primarul orașului Ineu, ne-a subliniat câteva situații punctuale. „Toate acestea sunt, în principiu, în re­gulă. Noi vrem însă să vedem normele de aplicare ale legii. Apoi, noi, la Ineu avem o problemă mare cu spitalul – de fapt cu fondurile aferente acestui obiectiv. Vrem să vedem cum va fi situația pentru că este un spital pentru toată zona, nu numai pentru oraș. Cât privește personalul: avem personal specializat dar e nevoie să se umble la salarizare ori să se permită prin lege cumulul de funcții, deci și bani mai mulți pentru unii specialiști. Cu privire la salarizarea noastră: suntem persoane alese, cu indemnizație, e adevărat. Ar trebui revenit la acordarea vechimii pentru că așa ar fi normal. Pe de altă parte trebuie luat în considerare ceea ce facem noi pentru comunitate, prin comparație cu alte posturi și funcții – dublu ori triplu salarizate față de salarizarea noastră – și care nu au răspunderea noastră și nici expunerea în so­- cietate, cum ar fi la finanțe, în justiție ș.a. Noi, și dacă am dori să mai avem un serviciu, nu am avea timpul necesar deoarece un primar trebuie să fie continuu la dispoziția cetățenilor, dacă vrea să-și facă bine munca. Deci, repet vrem să vedem normele de aplicare“.
Aprecieri selective
Petru Antal, primarul orașului Pecica s-a dovedit selectiv. „Unele lucruri, din câte se știe până acum, ne vor avantaja. Altele, dimpotrivă. Rămâne de văzut dacă această lege va funcționa în modul în care a fost concepută. Oricum, cel mai important este dacă ne dau și surse de finanțare. Dacă da, va fi avantajos. Dacă nu, va fi  foarte-foarte greu, sigur. Un an oricum va fi. Ideal ar fi să se țină cont de fiecare județ cât contribuie“.
Daniel Tomuța, primarul orașului Sântana este foarte reținut în aprecieri anticiptive, poate și pentru că este la primul său mandat. „În principiu, descentralizarea reală este bine-venită, fiind așteptată de ceva vreme. Pe de altă parte e nevoie să se țină cont de cel puțin două aspecte: comunitatea să beneficieze cel puțin de banii proprii ar fi primul și să se hotărască la nivel local de ce personal e nevoie, dar și cât de calificat să fie – în funcție de specificul local, ar fi al doilea. Mi-e greu să fac alte aprecieri până nu studiez legea și normele de aplicare“.
Prudență în aprecieri
Adrian Țoca, primarul comunei Hălmagiu s-a exprimat foarte scurt. „Din ce știm până acum, chiar dacă în principiu e un pas bun, practic se vor tăia din investiții și nu e în regulă. Trebuie să se găsească o formulă care să nu înrobească administrațiile locale. Oricum, vom vedea când vor veni instrucțiunile. Deci, așteptăm“.
Emilia Brăneț, primărița comunei Șagu, deși are o deosebită experiență în administrație a fost reținută în aprecieri, așteptând apariția legii. „N-am studiat încă noua lege, nu știu ce poate însemna această nouă formulă expusă în presă. Dacă ea conține ce trebuie să conțină, adică finanțarea, e în regulă. Dacă nu, atunci… vor fi probleme. Rămâne să vedem textul legii“.
Dezbaterile, absente
Vasile Ciceac, primarul orașului Nădlac, a fost extrem de tranșant: „până la apa­riția instrucțiunilor nu am ce  aprecieri să fac. Oricum, o observație am: trebuia făcută totuși o dezbatere publică, fiind domenii importante din viața oamenilor și, obligatoriu, o dezbatere cu autoritățile locale pentru a se identifica prioritățile comunităților“.
Primarul din Bata, Ion Micurescu s-a dovedit și mai sibilic. „Nu cunosc de fel textul legii, încă. Dar nemulțumirea este, la o primă impresie, aspectul că votarea ei nu s-a făcut prin dezbatere ci prin asumare guvernamentală. Cu atât mai mult cu cât va afecta o largă masă de oameni“.
(F.B.)