Puțini sunt cei care știu că în orașul Lipova mai există o cetate, nu doar celebra Cetate a Șoimoșului. Este vorba despre Lipoviţa, situată la marginea pădurii, pe malul stâng al Mureşului, la o distanţă de aproximativ doi kilometri de orașul Lipova, pe direcţia Ususău. Locul este numit la ”Coasta Rea” .
Conform istoricilor Adrian A. Rusu și G. P. Hurezan, în cartea ”Cetăţi medievale din judeţul Arad”, cetatea era situată pe o terasă largă, barată de un val de pământ de origine preistorică. Un sector sudic a fost distrus de un drum forestier care a întrerupt valul şi a umplut şanţul. La momentul actual s-a conservat doar un ruina turn (n.r. în ruină), poziţionat pe coama vechiului val. Edificiul are laturile exterioare de 8,20 x 8,30 m şi în interior de 4,30 x 4,30 m şi a fost conservat până la înălţimea maximă de 4,25 m. Colţul de nord-vest este distrus complet.
De asemenea se mai disting urmele a două nivele, departajate cu un planşeu de şase bârne orientate est-vest.
”A fost construit din piatră uşor faţetată şi mortar, cu paramente pe care se disting asize neregulate de egalizare. Mici denivelări ar trăda posibilitatea unei curtine restrânse, dezvoltate către vest. Nu sunt semnalate nici un fel de materiale arheologice”, se precizează într-o cercetare făcută în anul 2005.
Conform studiilor efectuate, se pare că cetatea a fost ridicată probabil de o familie nobiliară locală, Lipóczy, atestată acolo la 1278, stinsă însă în prima jumătate a sec. al XIV-lea.
Turnul cetății Lipova se află la3,65 km ENE de biserica ortodoxă din Lipova; la 4,45 km VSV de biserica ortodoxă din Milova; la 270 m SV de DJ 682 Lipova – Ususău şi la 650 m S de versantul stâng la Râului Mureş.
Obiectivul este reprezentat de un sistem de şanţ de apărare cu val, peste care este poziţionat un donjon medieval, fiind amplasat pe culmea principală a Dealului Lipova (264 m altitudine), pe care o barează de la N la SSE.
Valul şi şanţul sunt secţionate în sectorul lor median de traiectul unui drum forestier modern, care împarte astfel fortificaţia în două sectoare distincte, de N şi de S. Are o înălţime păstrată de cca. 2 m, cu o lăţime pe coamă de cca. 3,5 m şi una la bază de cca. 20 m. În faţa acestuia, spre V, se poziţionează şanţul, cu o adâncime păstrată de cca. 5 m faţă de actualul nivel de călcare, rezultând astfel o diferenţă de nivel de pe culmea valului şi până la baza şanţului de peste 7 m. Şanţul prezintă o lăţime a bazei de cca. 3 m, iar deschiderea superioară este de aprox. 20 m.
Pe traiectul valului, imediat la N de drumul forestier, se găseşte donjonul medieval, cu pereţi din piatră fasonată sumar şi legată cu mortar în care s-a amestecat cărămidă pisată. Dimensiunile exterioare ale turnului sunt de 8×8 m, iar dimensiunile interioare de cca. 4,5×4,5 m, având o înălţime păstrată de 4,25 m.
În interior, la o înălţime de cca. 3 m, se observă locaşurile bârnelor de lemn care susţineau, probabil, etajul donjonului.
Poziţionarea donjonului în acest punct de pe Dealul Lipova poate fi pusă în relaţie cu existenţa drumurilor medievale care ocoleau strâmtoarea controlată de Cetatea Şoimoş (amplasată vis-á-vis, pe celălalt versant al Mureşului) şi a speculat existenţa impresionantei fortificaţii hallstattiene, probabil cu rolul de a controla sau, eventual, vămui drumul terestru de-a lungul Defileului Mureşului.
”La construcția acestei cetăti s-au folosit tehnici străvechi precum pământ, piatră și lemn. Este adaptată terenului și este ridicată pe înălțimi cu pante prăpăstioase care asigura o apărare natural.
Prin forma și dimensiunile ei, nu se exclude ipoteza ca începuturile acestei cetății să aparțină epocii romane.
După marea invazie a tătarilor de la 1241, care a lăsat în urmă multă suferință, majoritatea orașelor distruse, Bela al IVlea, regele Ungariei ordonă ca cetățile, care , în marea majoritate erau din pământ și lemn să fie ridicate din piatră.
Astfel în sec. XIII-lea se răspândește si în Banat construcțiile în stil romanic, executate din piatră. Burgul Lipova, în această perioadă, se dezvoltă devenind un important centru urban și ecleziastic, construindu-se edificii laice și religioase, cât și cetățile de piatră Șoimoș, Lipova și Lipovița”, precizează lipoveanul Costel Sanfira.
Așadar, turiștii aflați în trecere prin Lipova se pot opri câteva momente pentru a vedea ceea ce a mai rămas din vechea cetate a Lipoviței, dar și a beneficia de aerul curat din zonă.
Surse:
1. Măruia, Liviu, 2009 [Fişă de sit]
2. Luca, Sabin, Adrian, Descoperiri arheologice din Banatul Românesc, Sibiu, 2006
3. Pădureanu, E.D., Symposia Thracologica, 7, 1989
4. Repertoriul Mureşului Inferior. Judeţul Arad, Timișoara, 1999
5. Rusu, Adrian, Andrei; Pascu, Hurezan, Cetăţi medievale din judeţul Arad
6. Costel Sanfira
