Medicii sunt îngrijoraţi din cauza numărului uriaş al victimelor intoxicaţiilor cu ciuperci

Datorită înmulţirii numărului de cazuri de intoxicaţii cu ciuperci din judeţul Arad, Direcţia de Sănătate Pu­blică atrage atenţia populaţiei asupra pericolului mortal pe care îl reprezintă consumul din surse nesigure. Ciupercile adunate la întâmplare sau cumpărate de la persoane particulare pot produce intoxicaţii grave, care survin din ce în ce mai fracvent din cauza lipsei de cunoştinţe ale culegătorului, a mutaţiilor genetice sau încrucişărilor care apar în natură.
Substanţele toxice nu sunt anihilate prin spălare sau curăţarea învelişului exterior, dar nici prin preparare termică, congelare sau conservare şi, din păcate, nu există antidot împotriva lor, tratamentul rezumându-se la tratarea simptomelor.
Medicii recomandă: să nu se consume ciupercile alese din pădure sau de pe câmp, ci numai cele crescute în sere autorizate; nu există cunoscători precişi pentru ciupercile culese din natură; metodele de recunoaştere a ciupercilor otrăvitoare sunt total nesigure; ciupercile comestibile pot fi toxice din cauza mediului agricol poluat sau din cauza recoltei care este stropită cu insecto-fungicide şi ierbicide; să nu se folosească mai multe soiuri de ciuperci la o mâncare, deoarece în caz de îmbolnăvire, pentru fiecare caz există un alt tratament; ma­- nifestările apar chiar şi la consumul unor cantităţi mici sau doar a sosului în care acestea au fost prepa­rate, astfel că uneori o singură ciupercă este de ajuns pentru a contamina mâncarea.
„Afectarea organismului depinde de specie, dar şi de factori individuali, vârstnicii, copiii şi persoanele cu suferinţe cronice fiind mai expuse. Rata deceselor, chiar şi în prezenţa unui tratament adecvat, atinge între 20% şi 30%, chiar 50% în cazul copiilor sub 10 ani“, ne-a declarat dr. Laura Nicolescu, directoarea DSP Arad.
Semnele de intoxicaţie cu ciuperci sunt greaţa, voma, dureri în burtă, dia­ree, sete şi uscăciune în gură; transpiraţie şi salivaţie abundentă; slăbi­- ciune generală, ameţeli; accelerarea respiraţiei şi pulsului, scăderea tensiunii arteriale; ridicarea temperaturii corpului; îngustarea pupilelor, dereglarea vederii; dereglări de conştiinţă, halucinaţii, aiureli, convulsii, pierderea cunoştinţei şi, în cele din urmă, comă.