Tot felul de minți încinse de etnie maghiară încearcă să pună sub semnul întrebării legitimitatea momentului 1 Decem­- brie 1918. Săptămâna trecută i-a venit rândul lui Kelemen Hunor să facă o declarație controversată, nedemnă pentru cineva care a fost ales în Parlamentul României, ca să nu mai vorbim de faptul că la un moment dat a făcut parte chiar din Guvernul acestei țări. „Cea mai mare eroare ar fi să ne cantonăm în poziţia ariciului în 2018 […] Românii trebuie să accepte că noi nu vom putea şi nici nu vrem să sărbătorim 2018. Această acceptare ar trebui să fie parte a înţelegerii şi respectului reciproc”,  spunea, probabil din cauza căldurii de afară, Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, într-un interviu pentru publicaţia clujeană Szabadsag.ro, conform Hotnews.ro. A pierdut un foarte bun prilej să tacă, după cum spunea cineva, preferând să dea cu bâta-n baltă și să pună paie pe focul întreținut până acum de păstorul Laszlo Tokes. Din punctul meu de vedere este o declarație cât se poate de răuvoitoare, care aruncă o umbră urâtă asupra relațiilor dintre români și unguri. Trebuie să recunoaștem însă că Hunor spune și un adevăr, vorbind despre lipsa de rezultate a politicienilor care au condus România, dar uită însă că și UDMR are o parte din vină, fiind în mai multe rânduri la guvernare, unde a girat de cele mai multe ori interesată, și prostia, și hoția guvernanților români, politicienii maghiari furând cot la cot cu politicienii noștri. „Periodic mă tem că din cauza faptului că în România nu prea avem ce rezultate să prezentăm în anul centenarului, acest an va fi trecut cu un naţionalism de prost gust, direcţie în care a avut o tentativă deja rectorul Universităţii Babeş Bolyai (UBB). Nu vor putea să spună că am construit 1.800 de kilometri de autostradă, am legat după 100 de ani regiunile istorice prin infrastructură. Nu putem să raportăm că dacă ne urcăm astăzi în tren în Bucureşti, vom ajunge la Blaj mai repede decât acum 100 de ani. Vor putea să spună că durează mai mult călătoria cu o oră şi jumătate de la Blaj la Bucureşti decât acum 100 de ani. Deci, din acest punct de vedere pentru mine este o mare întrebare ce poate să prezinte Statul Român, în afara faptului că există şi după 100 de ani”, a mai spus Hunor.
Din păcate, după cum scriam mai sus, atunci când vorbește despre realizările, mai bine spus nerealizările Statului Român, președintele UDMR are dreptate. Ar fi fost bine dacă am fi luat și noi exemplul Ungariei, unde s-a investit în infrastructură, unde statul știe să pună piciorul în prag atunci când se simte amenințat și acolo unde se cumpără ziare, chiar și din țări vecine, unde nu se încearcă să se distrugă presa, așa cum se întâmplă în România și mai ales la Arad, locul unde a fost gândită înfăptuirea Marii Uniri de la 1918. Am mai scris-o cu alte ocazii și voi mai scrie. Decizia de a desființa chioșcurile de ziare, luată de Administrația Falcă, a lovit serios presa scrisă românească din Arad. Văzând ce război mediatic a fost declanșat împotriva Statului Național Unitar Român, stau să mă întreb dacă acest lucru nu folosește mai ales forțelor care nu văd cu ochi buni că aceste meleaguri fac parte, de aproape un secol, din România.
În încheiere, nu pot decât să ne doresc să fim mai hotărâți atunci când facem  câte ceva pentru a celebra Centenarul și când trebuie să le dăm un răspuns celor care nu ne vor aici.

Recomandările redacției