Conducerea Uniunii Locale a Asociațiilor Locative Arad (ULALA) trage un nou semnal de alarmă cu privire la modificarea regulilor cu privire la CAS și CASS. Asta, în condițiile în care această măsură luată de Guvern nu face decât să încurajeze munca la negru, fenomen pe care reprezentanții ULALA au încercat să-l combată până acum, sfătuindu-i pe cei de la asociațiile de proprietari să intre în legalitate.
„Cu ceva timp în urmă Uniunea Locala a Asociatiilor Locative Arad atrăgea atenţia cu privire la Ordonaţa de Guvern prin care angajatorii, care au salariaţi persoane fizice cu contract individual de muncă cu timp parţial trebuie, să platească CAS şi CASS la nivelul salarului minim brut pe ţară. Spuneam noi, că aplicarea acestei Ordonanţe, va avea efecte «adverse şi perverse». Efectele nu au întarziat să apară”, susține Dorina Lupșe, președintele ULALA.
„Consecințele vor apărea în cel mult trei luni”
Pentru a-și argumenta punctul de vedere, aceasta citează un fragment din Ordinul nr. 2343/2017, privind procedura de aplicare a prevederilor art. 140, alin. (3), lit. e), din Legea nr. 227/2015, privind Codul fiscal: ,,Prezenta procedură se aplică în cazul salariaților, care realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii, sau asimilate salariilor, în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată, aferentă acestora, este cel puțin egală cu nivelul salariului minim brut pe țară în vigoare în luna în care au fost realizate, și pentru care angajatorii sau persoanele asimilate acestora datorează contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate la nivelul venitului brut lunar realizat efectiv, și nu la nivelul salariului minim brut pe țară, garantat în plată, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din luna în care contractul a fost activ.” În continuare, Dorina Lupșe vine cu un exemplu concret. „Dacă avem o persoana fizică, care a încheiat contracte individuale de muncă cu timp parțial, cu societățile A, B și C, contractele fiind active întreaga lună, iar pentru activitatea desfășurată, salariatul realizează următorul venit brut lunar: de la angajatorul A, suma de 300 lei; de la angajatorul B, suma de 400 lei; de la angajatorul C, suma de 500 lei. Venitul brut realizat cumulat, lunar, este de 1.200 lei (300 lei + 400 lei + 500 lei), iar nivelul salariului minim brut lunar este de 1.450 lei. Prin compararea venitului brut lunar cumulat realizat, în cuantum de 1.200 lei, cu un nivel al salariului minim brut lunar de 1.450 lei, rezultă că venitul realizat este sub nivelul salariului minim brut pe țară, şi observam, că fiecare angajator datorează, pentru salariatul respectiv, contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate la o bază de calcul reprezentând salariul minim brut pe țară, respectiv la suma de 1.450 lei”, mai spune Dorina Lupșe. În încheiere, aceasta susține că ar fi curioasă să afle care este originea sursei acestei modificări. „Consecinţele îşi vor arăta efectele în cel mult trei luni, adică de Sărbătoarea Craciunului. O coincidenţă, desigur”, a încheiat Dorina Lupșe.