Conducerea Uniunii Locale a Asociațiilor Locative Arad (ULALA)  trage un nou semnal de alarmă cu privire la modificarea regulilor cu privire la CAS și CASS. Asta, în condițiile în care această măsură luată de Guvern nu face decât să încurajeze munca la negru, fenomen pe care reprezentanții ULALA au încercat să-l combată până acum, sfătuindu-i pe cei de la asociațiile de proprietari să intre în legalitate.

„Cu  ceva  timp  în  urmă  Uniunea Locala a Asociatiilor  Locative  Arad   atrăgea  atenţia  cu privire  la  Ordonaţa  de  Guvern  prin  care  angajatorii,  care  au  salariaţi  persoane  fizice  cu  contract  individual  de  muncă  cu  timp  parţial  trebuie,  să  platească  CAS  şi  CASS  la  nivelul  salarului  minim  brut  pe  ţară. Spuneam noi, că aplicarea acestei Ordonanţe, va avea efecte «adverse şi perverse». Efectele  nu  au  întarziat să  apară”, susține Dorina Lupșe, președintele ULALA.

 

„Consecințele vor apărea în cel mult trei luni”

Pentru a-și argumenta punctul de vedere, aceasta citează un fragment din  Ordinul nr. 2343/2017,  privind  procedura  de  aplicare a prevederilor art. 140, alin. (3), lit. e),  din  Legea  nr.  227/2015,  privind  Codul fiscal: ,,Prezenta  procedură  se  aplică  în  cazul  salariaților,  care  realizează  în  cursul  aceleiași  luni  venituri  din  salarii,  sau  asimilate  salariilor,  în  baza  a  două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată,  aferentă  acestora,  este  cel  puțin  egală  cu  nivelul  salariului  minim  brut  pe  țară  în  vigoare  în  luna  în  care  au  fost  realizate,  și  pentru  care  angajatorii  sau  persoanele  asimilate  acestora  datorează  contribuția  de  asigurări  sociale  și  contribuția  de  asigurări  sociale  de  sănătate  la  nivelul  venitului  brut  lunar  realizat  efectiv,  și  nu  la  nivelul  salariului  minim  brut  pe  țară,  garantat  în  plată,  corespunzător  numărului  zilelor  lucrătoare  din  luna  în  care  contractul  a  fost  activ.” În continuare, Dorina Lupșe vine cu un exemplu concret. „Dacă  avem  o  persoana fizică,  care  a  încheiat  contracte  individuale  de  muncă  cu  timp  parțial,  cu  societățile  A,  B  și  C,  contractele  fiind  active  întreaga  lună, iar  pentru  activitatea  desfășurată,  salariatul  realizează  următorul  venit  brut lunar: de  la  angajatorul  A,  suma  de  300  lei; de  la  angajatorul  B,  suma  de  400  lei; de  la  angajatorul  C,  suma  de  500  lei. Venitul  brut  realizat  cumulat,  lunar,  este  de  1.200 lei  (300 lei + 400 lei + 500 lei),  iar  nivelul  salariului  minim  brut  lunar  este  de  1.450  lei. Prin  compararea  venitului  brut  lunar  cumulat  realizat, în  cuantum de 1.200  lei,  cu  un  nivel  al  salariului  minim  brut  lunar  de  1.450  lei,  rezultă  că  venitul  realizat  este  sub  nivelul  salariului  minim  brut  pe  țară, şi  observam, că  fiecare  angajator  datorează,  pentru  salariatul  respectiv,  contribuția  de  asigurări  sociale  și  contribuția  de  asigurări  sociale  de  sănătate  la  o  bază  de  calcul  reprezentând  salariul  minim  brut  pe  țară,  respectiv  la  suma  de  1.450  lei”, mai spune Dorina Lupșe. În încheiere, aceasta susține că ar fi curioasă să afle care este originea  sursei  acestei  modificări. „Consecinţele îşi vor  arăta efectele în cel mult trei luni, adică  de  Sărbătoarea  Craciunului.  O  coincidenţă,  desigur”, a încheiat Dorina Lupșe.

Recomandările redacției