Au fost odată, demult, iar astăzi nu mai sunt. Aveam până în urmă cu câțiva ani, o cutie poștală, trainică, frumoasă, sigură, un simbol ce reprezenta România și instituția, P.T.T.R. (Poșta Telegraf Telefon). Cu încetul, totul a început a merge din rău în mai rău, astfel din P.T.T.R./1893, se ajunge la regie autonomă/1991, apoi companie națională, iar cutiile poștale tradiționale, turnate din fontă, vopsite în albastru cu orarul de ridicarea corespondenței scris citeț, fixate solid pe un perete, ori pe un cadru metalic înfipt în pământ, au dispărut, așa, de la o zi la alta.
Interesant, în țările vecine, în Ungaria și Slovacia, spre exemplu, țări ca și România, trecute prin purgatoriul comunismului, se păstrează și astăzi cutiile poștale tradiționale. În Barcelona am văzut localul poștei, ce are sus, la cornișă, scrie: Correos y Telegrafos/1890, (PTT-UL lor). În concluzie, numai la noi s-au schimbat de vreo trei ori titulatura și denumirea instituției, la fel și forma cutiei poștală, ajungându-se la situația de astăzi, vai de mama poștei noastre!
A apărut cutia din plastic, pe care nu mai scrie orarul, și este fragilă, din care răufăcătorii, în plin centrul orașului, demontează ușa de acces, lucru care nu este semnalat niciodată la rubrica :- Aflăm de la poliție -, și mucles, despre cum a dispărut conținutul cutiei devastate. Săracii destinatari. Apoi, toate cutiile poștale la care s-au furat ușile au stat pe loc câte două săptămâni ca mărturie al gradului de civilizație, apoi, din lipsa de uși de rezervă, cutiile s-au desființată, luate din locul lor și problema s-a rezolvat într-un pur stil românesc. Ultima ispravă s-a petrecut în fața Liceului Pedagogic, priviți fotografia anexată. Îi pasă cuiva, fraților , de faptul că destinatarii nu vor mai primi plicul? Probabil că atunci când vom ajunge Capitală Culturală, în Arad nu vor exista cutii poștale și răufăcătorii se vor orienta spre domenii mai rentabile.
