Nădlacul va fi prezentat pe plan european ca un exemplu de convieţuire a minorităţilor

0
109

nadlac paginaNădlacul va fi promovat la nivel european, ca oraş exemplu de bună convieţuire şi colaborare multietnică. Acesta va costitui un model de practici de incluziune socială a minorităţilor. Aşa au stabilit demnitarii de rang înalt – mi­nistrul Afacerilor Externe, Titus Corlă­ţean şi omologul său, vicepremierul Republicii Slovace, Miroslav Lajcak, care au participat ieri, la conferinţa internaţională „210 ani de conveiţuire. Nădlac-model al culturalităţii“.
La Nădlac s-a marcat un moment de referinţă pentru minoritatea slova­cilor – stabilirea în anul 1803 la Nădlac, oraşul pe care şi astăzi îl numesc acasă. La evenimentul care i-a reunit şi pe cei doi miniştrii, român şi slovac a fost prezent şi secretarul general adjunct al Consiliului Europei, Gabriella Battalni-Dragoni, reprezentanţi ai Departamentului pentru slovacii din Diasporă, ai Secretariatului Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, repre­zentanţi ai Prefecturii, ai administraţiei judeţene. Conferinţa a dat oficialilor ocazia să îşi spună punctul de vedere vizavi de coabitarea minorităţii slova­cilor şi colaborarea celor două state. Conferinţa a fost deschisă cu o alocuţiune a primarului Nădlacului, Vasile Ciceac, care şi-a arătat mulţumirea că oraşul este considerat unul exemplu de convieţuire şi diversitate culturală.
Ministrul Titus Corlăţean a vorbit apoi de modelul de convieţuire româno-slovac pe care îl oferă oraşul Nădlac, atât societăţii româneşti, cât şi spaţiului european: „Oraşul Nădlac este un model de interculturalitate, un mo­del de diversitate culturală şi de integrare socială. Cei 210 ani de convieuire româno-slovacă ne demons­- trează că nu este nevoie de protecto­rate pentru a atinge ţelul pre­zer­vării şi promovării identităţii na­ţionale, că nu este nevoie de conflicte intra-sociale, interetnice pentru ca două comunităţi diferite ca limbă, religie şi cultură să poată coexista în armonie“. Acesta a subliniat că politicile de protecţie socială a minorităţilor aplicate în ţara noastră sunt la un standard, recunoscut de Uniunea Europeană ca fiind unul înalt. Potrivit acestuia, Nădlacul este un exemplu elocvent de bună aplicare şi promovare a acestor politici. „În România, măsurile aplicate de stat, indiferent de guvernare în toţi aceşti ani au ajuns la un nivel superior faţă de standardul general acceptat la nivel european. Potrivit rapoartelor Consiliului Europei pe marginea convenţiei-cadru privind protecţia minorităţilor naţionale, România a îndeplinit toate angajamentele, ceea ce nu este un lucru foarte des întâlnit la nivel european. Altfel spus, România a făcut totul corect în mai bine de două decenii, pentru a merge în două direcţii complementare: pe de o parte, prezervarea acestei diversităţi culturale extraordinare, iar pe de altă parte o bună integrare în societate“, a susţinut ministrul Titus Corlăţean.
Oraşul Nădlac – în reţeaua de oraşe interculturale
Omologul său, Miroslav Lajcak a spus că buna colaborare româno-slovacă este o punte între cele două ţări şi că slovacii nu au găsit nicăieri con­diţii optime ca în această zonă. „Pot recomanda Consiliului Europei să-şi îndrepte atenţia spre Nădlac ca exem­plu. Ţările Central Europene nu trebuie să se inspire din alte părţi, ci pot avea în vedere această parte a Europei“, a spus ministrul slovac.
Secretarul general adjunct al Consiliului Europei, Gabriella Battaini-Dra­goni a spus că tot în ziua celebrării celor 210 ani de coabitare româno-slovacă se marchează şi 20 ani de la ade­rarea României în Consiliul Europei. În discurs, aceasta a vorbit şi despre pro­blematica conflictelor cu etnia romă promovând principii împotriva discrimi­nării. „În Europa am avea nevoie de sute de oraşe cum este Nădlacul. Este intenţia mea să includ acest oraş în reţeaua de oraşe intercultu­rale“, a mai spus secretarul Consiliului European.
Trebuie spus că, la Nădlac trăieşte cea mai mare comunitate de slovaci din România, aproape jumătate din cei aproape 8.000 de locuitori fiind de etnie slovacă.
„Nu sunt acceptate autonomii pe criterii etnice, ori «insule» pe teritoriul ţării“
Trecând de la tema evenimentului, ministrul nu a ezitat să critice propunerile privind autonomia teritorială, făcute de unii politicieni ma­ghiari. Acesta a spus că România va menţine modelul european de protejare a minorităţilor, fără „insule“ pe teritoriul ţării. „Nu segregare, nu separare, nu conflicte şi tensiuni etnice şi nici acceptarea de aşa- zise formule privind autonomii pe criterii etnice, ori «insule» şi în niciun caz protectorate. Acestea ar încălca flagrant standardele europene în materie şi trebuie să nu urmăm aceste propuneri care vin din partea unor minţi care sunt aşa… foarte înfierbântate pe criterii naţionaliste interne, ci să ducem mai departe acel model european al României de protejare a minorităţilor, model care este extrem de apreciat de Uniunea Europeană“, a susţinut ministrul. Corlă­- ţean a ţinut să sublinieze că, politicienii care promovează autonomia teritorială pe criterii etnici ca soluţie la problemele minorităţii maghiare stârnesc tensiuni în detrimentul intereselor propriei minorităţi. „Faptul că există unii politicieni maghiari cu o retorică naţionalistă extre­mistă este o realitate. Asta nu înseamnă că ansamblul minorităţii maghiare nu coexistă în general în termeni foarte buni cu majoritatea românească. Unii aşa au înţeles şi aşa continuă să facă – să stâr­neas­că tensiuni plecând de la teme false. Nu autonomiile teritoriale pe criterii etnice au rezolvat proble­mele. Dacă ei s-ar gândi cu responsabilitate la şansele şi viitorul copiilor maghiari din România, la şansele la o educaţie de calitate, la un loc de muncă pe teritoriu Ro­mâniei cred că ar proceda altfel“, a mai spus oficialul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.