Cele trei zile de negocieri intense între Iran şi şase puteri mondiale s-au încheiat duminică la primele ore la Geneva fără a se ajunge la un acord privind programul nuclear iranian, suspectat că are ca obiectiv să ascundă demersul Teheranului de a obţine arma nucleară.
O nouă reuniune este programată la 20 noiembrie, cu dorinţa de a se ajunge la un acord, au anunţat şeful diplomaţiei UE, Catherine Ashton, şi ministrul iranian de Externe, Mohammad Javad Zarif.
Reuniunea a fost însufleţită de speranţe mari, graţie politicii de deschidere către Occident şi Statele Unite promovată de preşedintele iranian Hassan Rohani de la alegerea sa, în iunie. Acesta din urmă speră să pună capăt rapid celor zece ani de tensiuni în acest dosar nuclear, cu obiectivul de a obţine relaxarea, apoi eliminarea sancţiunilor care sufocă economia Iranului.
Dar negocierile s-au concentrat în ultimele două zile pe cerinţele de clarificare a unora dintre participanţi, în special Franţa, în redactarea unui acord temporar de şase luni, prima etapă „verificabilă” către un acord permanent.
Grupul 5+1 (Statele Unite, Rusia, China, Franţa, Marea Britanie şi Germania), Iran şi UE au promis să nu dezvăluie nimic din conţinutul discuţiilor lor din grijă faţă de eficienţa acestora.
Au fost cerute garanţii cu privire la unele aspecte ale programului, între care soarta reactorului cu apă grea de la Arak, aflat în construcţie pentru a intra în funcţiune în vara lui 2014. Rămân, de asemenea, în suspans problemele legate de fabricarea plutoniului, îmbogăţirea uraniului la 20 la sută, etapă obligatorie pentru a trece rapid la 90 la sută, pentru uz militar, parcul de 19.000 de centrifuge şi fabricarea unei noi generaţii de centrifuge de cinci ori mai rapide.
În schimb, Iranul va putea să spere la o relaxare „limitată şi reversibilă” a unor sancţiuni. În particular a celor care au condus la îngheţarea conturilor iraniene în băncile din ţări terţe dar nu şi în Statele Unite, sumele în joc reprezentând zeci de miliarde de dolari, potrivit experţilor.
Începută joi la nivelul funcţionarilor de rang înalt, întâşnirea a reunit vineri de urgenţă miniştrii de Externe, secretarul de Stat american John Kerry întrerupându-şi un turneu în Orientul Mijlociu şi fiind urmat de germanul Guido Westerwelle, de britanicul William Hague şi francezul Laurent Fabius. Rusul Serghei Lavriv şi chinezul Li Baodong, ministru adjunct, au ajuns mai târziu.
Şeful diplomaţiei franceze a fost primul care a anunţat că nu s-a ajuns la un acord, subliniind că mai rămâne mult drum de parcurs. Potrivit Parisului, sunt necesare clarificări în privinţa a trei puncte pricipale: centrala de la Arak, viitorul stocului de uraniu îmbogăţit la 20 la sută şi, mai general, problema îmbogăţirii uraniului.
Această hotărâre a sfârşit prin a irita unii diplomaţi care, sub acoperirea anonimatului, nu şi-au ascuns agasarea în faţa jurnaliştilor.
„Americanii, Uniunea Europeană şi iranienii au lucrat intensiv timp de mai multe luni la această propunere şi nu a fost decât o tentativă a lui Fabius de a-şi da importanţă tardiv”, a declarat un diplomat occidental.
„Vrem să evităm euforia paharului pe jumătate plin”, a replicat delegaţia franceză, amintind că în 2003-2004 un acord privind suspendarea îmbogăţirii uraniului de către iranieni s-a spulberat.
„Diferite puncte ridică probleme pentru diferite ţări, nu numai Franţa”, a adăugat sâmbătă seara o sursă diplomatică după eşecul acordului.
De la Teheran, preşedintele Hassan Rohani, într-un efort de ultim moment, a cerut să nu se rateze această „ocazie excepţională” de a avansa, după zece ani de confruntări, fără succes. Eşecul nu parte totuşi iremediabil, după părerea participanţilor, care au salutat în noaptea de sâmbătă spre duminică progresele realizate.
„Au fost mai multe momente, în ultimii ani, în care am fost pe breşă. Dar acum suntem mai aproape de o soluţie rezonabilă decât am fost în toţi aceşti ani”, a afirmat ministrul german Guido Westerwelle.
Mohammad Javad Zarif, ministrul iranian, foarte implicat în negocieri, a afirmat că „nu este dezamăgit” în pofida absenţei unui acord. „Lucrăm împreună şi din fericire vom fi capabili să ajungem la un acord când ne vom întâlni din nou”, a declarat el, cu un zâmbet un pic forţat.
John Kerry a salutat, la rândul său, „progresele înregistrate” în negocieri, apreciind că acum marile puteri şi Iranul sunt „mai aproape de un acord”.
„Statele Unite sunt hotărâte ca Iranul să nu obţină arme nucleare”, a subliniat Kerry, după îngrijorările exprimate la cel mai înalt nivel de Israel.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a avertizat asupra caracterului înşelător al acestei situaţii şi a asigurat că Israelul nu se va simţi angajat de acest acord şi îşi va asigura singur apărarea.
Israelul a avertizat de mai multe ori marile puteri împotriva unui eventual acord cu Iranului care nu ar permite destructurarea programului său nuclear.
Serviciile de presă ale lui David Cameron au afirmat că premierul britanic a avut o întrevedere de circa zece minute, sâmbătă seara, prin telefon cu omologul său israelian Benjamin Netanyahu în legătură cu negocierile de la Geneva.
