Nori din ce în ce mai negri la UTA. Nu doar sportiv ci și financiar, clubul pare pe marginea prăpastiei

Dacă din punct de vedere sportiv, antrenorii și jucătorii UTA-ei beneficiază de puțin răgaz prilejuit de întreruperea campionatului, timp în care lumea mai „uită“ de lipsa lor de realizări în teren, organizatoric Bătrâna Doamnă este tot mai tare prinsă în vâltoarea unor scenarii cu care din păcate suporterii UTA-ei s-au mai confruntat în ultimele decenii și, din păcate, deznodământul a fost întotdeauna fie rușinos fie de-a dreptul dezastruos.

Astfel, în ultimele zile, au apărut tot mai multe informații, inclusiv în media națională, referitoare la problemele financiare ale clubului. De altfel conducerea clubului recunoștea încă de acum un an existența unei datorii de 2 milioane de euro, constând în creditări și datorii eșalonate la bugetul de stat. În condițiile în care în acest sezon conducerea a făcut o risipă fără precedent în ceea ce privește salariile jucătorilor și ale antrenorilor, era logic cu un simplu calcul matematic că inclusiv cu banii proveniți din transferul lui David Miculescu, clubul va continua să se afunde în această mlaștină a rostogolirii datoriilor. Mai mult, după ce ni s-a repetat mereu, ca o „mantră“ faptul că „nu sunt restanțe la salariile jucătorilor“, iată că ultimele informații arată că s-a ajuns la două luni restanțe în ceea ce privește plata acestor salarii. Și, ca peisajul să fie complet, acest ultim set de informații arată și că ANAF-ul a pus sechestru pe mai multe bunuri aparținând clubului (un autoturism, laptop-uri, telefoane mobile).

Existența acestor mari probleme financiare este clamată de multă vreme de vocile suporterilor. De altfel, într-o conferință de presă susținută astăzi, Suporter Club UTA a anunțat că, în calitate de membru în AFC UTA, a solicitat clubului toate actele de natură financiară din ultimii 3 ani, pentru a evalua situația reală. Acestea însă nu au fost primite iar Suporter Club UTA a considerat acest lucru ca fiind o încălcare a statutului AFC UTA și ca urmare a acționat în instanță clubul pentru a intra în posesia acestor informații.

În acest timp, reprezentanții UTA-ei au încercat să nege aceste informații dar s-au poticnit la detalii. Managerul clubului declara pentru media centrală că „nu există bunuri confiscate la clubul UTA“ ignorând faptul că informațiile n-au vorbit despre bunuri confiscate ci despre bunuri puse sub sechestru. Ce înseamnă asta? Înseamnă că cei din club le pot folosi în continuare dar statul român s-a asigurat că în cazul ipotetic al unei intrări a clubului în insolvență sau faliment, poate prelua aceste bunuri. Ori când ANAF ia o asemenea măsură de siguranță, înseamnă că încrederea în capacitatea clubului de a plăti acele datorii, este destul de limitată. De asemenea, într-un comunicat publicat pe site-ul clubului, conducerea UTA-ei nu dă nicio informație despre acest sechestru și nici despre acuzațiile că ar exista restanțe financiare la jucători. Se precizează doar faptul că în acest moment UTA nu are „datorii restante“ la bugetul de stat. Așadar clubul nu contestă că ar avea datorii la stat ci doar anunță că termenele de plată a acestora nu sunt depășite. Adevărata problemă este însă alta: de ce este UTA datoare statului român? Pentru că, să nu facem confuzii, statul român nu e bancă de unde iei un credit pentru a face investiții și pe care-l plătești în tranșe.

Concluzia reprezentanților Suporter Club UTA este aceea că la UTA în condițiile în care an de an în club intră tot mai mulți bani dar datoriile cresc din cauza managementului defectuos. Iar sportiv, în loc să ne batem la locurile care duc în cupele europene, ne îndreptăm vertiginos către Liga a II-a, scenariu care ar duce clubul practic în colaps deoarece fără veniturile generate de prima ligă, datoriile existente ar deveni imposibil de achitat.

Sigur, situația aceasta s-ar rezolva prin infuzie de capital. Doar că, remarcă reprezentanții suporterilor, în timp ce la cluburile cu adevărat profesioniste sunt cooptați în club oameni care au capacitate de a aduce sau de a genera bani, la UTA grupului NextGen i s-a trântit ușa în nas. În schimb în această săptămână, au fost cooptați ca noi membri un angajat al clubului (Dorin Stana), soția lui Alexandru Meszar și Călin Costea. Referitor la acesta din urmă, reprezentanții Suporter Club UTA opiniază că această cooptare a lui în club a fost o formă de plată pentru mărcile verbale pe care acesta le-a donat clubului. Liderii suporterilor au reiterat încă odată faptul că acele mărci verbale nu valorează nimic atâta timp cât marca completă (nume+siglă+culori) este deținută de Suporter Club UTA. De altfel asociația a și acționat în justiție pentru anularea respectivelor mărci verbale (înșiruire de litere fără siglă) deținute de Călin Costea, considerând că acestea au fost înregistrate cu rea credință. De remarcat și faptul că nu a existat nicio comunicare oficială din partea clubului UTA referitoare la această nouă cooptare de membri în asociație. Dacă ea era una importantă, de ce este ținută secret. Iar dacă nu e relevantă pentru club, de ce a mai fost făcută?

În concluzie, peisajul care înconjoară acum UTA este unul mai mult decât sumbru: echipa se află în mare pericol de retrogradare, suspiciunile că există datorii de ordinul a milioane de euro cresc în amploare, conducerea clubului comunică extrem de puțin și doar în relație cu ce-i convine iar de investit bani nu o face nimeni deoarece în cadrul clubului pur și simplu nu există nimeni capabil de așa ceva. În timpul ăsta la masa unde teoretic ar trebui să se împartă responsabilitatea rezolvării situației datoriilor, apar tot mai mulți oameni care este evident că n-au capacitatea de a veni cu o soluție practică și eficientă. În aceste condiții falimentul unui proiect gândit nu ca un business privat ci mai degrabă ca o societate comercială cu capital majoritar de stat, care sărăcește în timp ce membrii ei par să prospere, devine iminent.