Numele unui arădean se leagă de unul dintre cele mai mari eșecuri ale DNA; s-a dovedit că este nevinovat

Unul dintre cele mai mari eșecuri ale Direcției Naționale Anticorupție a ieșit la lumină, la sfârșitul săptămânii trecute, când reprezentanții instituției au recunoscut că au fost nevoiți să claseze dosarele unor nume grele cercetate în celebrul dosar Microsoft. Iar ceea ce este culmea, este că Ecaterina Andronescu, Mihai Tănăsescu, Șerban Mihăilescu, Dan Nica, Adrian Ţicău şi Alexandru Athanasiu au scăpat de acuzații, din cauză că procurorii care s-au ocupat de dosar nu au fost în stare să observe când intervine prescripția. De menționat că împlinirea termenului de prescripție nu înseamnă că persoana cercetată este nevinovată, înseamnă doar că aceasta nu mai poate fi judecată și în consecință, nici pedepsită.
În dosarul Microsoft apare însă și numele unui arădean. Este vorba despre fostul ministru al Educației Daniel Funeriu, care a fost târât în acest scandal, cu toate că ulterior, chiar procurorii aveau să recunoască că este nevinovat, în cazul său nefiind vorba de prescripție.
Funeriu, Microsoft și DNA
Dar să vedem care erau acuzațiile care i se aduceau în septembrie 2014, când procurorii DNA anunțau cu surle și trâmbițe demararea cercetărilor în acest dosar. Potrivit unui comunicat de presă dat de DNA la vremea respectivă, Funeriu, ministru al Educaţiei şi Cercetării între 2009 și 2012, era cercetat „pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, constând în aceea că ar fi semnat şi promovat spre aprobare «Nota privind licenţele Microsoft utilizate de către MECTS în şcoli», în care se atesta, contrar dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice şi a clauzelor contractuale din Acordul cadru nr.32 din 12 august 2009, că acesta «permite încheierea unui contract subsecvent referitor la suplimentarea numărului de licenţe MECTS, pentru şcoli», toate acestea în condiţiile în care HG nr.460/2009 nu a reglementat situaţia licenţelor destinate unităţilor de învăţământ. Consecinţa a fost încheierea contractului de furnizare produse nr.108 din 17 august 2011 în baza căruia MCSI a efectuat plăţi totale de 8.825.673,50 euro; prin adresele nr.10126 din 19 ianuarie 2011 şi nr.12211 din 5 iulie 2011, ar fi comandat MCSI închirierea unui număr de 179.259 licenţe pentru pachete de tip ProDesktop şi 6.828 licenţe pentru sistemele de operare Windows Server în condiţiile în care necesarul de licenţe a fost stabilit fără a ţine seama de configuraţia hardware a computerelor, fiind luate în calcul toate staţiile de lucru şi serverele achiziţionate în perioada 2001-2008 prin programele SEI1 – SEI5 şi rural; în data de 17 august 2011, ar fi încheiat un contract de furnizare produse, în baza căruia MCSI s-a obligat să plătească preţul aferent numărului total de 179.259 licenţe mai mare cu 72.990 faţă de numărul de licenţe utilizabile în sistemul educaţional în raport cu numărul de computere compatibile cu noile produse software, având drept consecinţă crearea unei noi obligaţii de plată a unui preţ cu aproximativ 5,4 milioane euro mai mare decât preţul pentru închirierea licenţelor efectiv utilizabile.” După cum ați văzut, deși nu se punea problema luării de mită și nici măcar a unor foloase necuvenite, lucrurile nu arătau prea bine pentru arădeanul ajuns să conducă Ministerul Educației. Peste câțiva ani, anchetatorii aveau să recunoască că Funeriu nu săvârșise nicio infracțiune. Astfel, DNA anunță că în cazul său,  „s-a dispus soluția clasării, în conformitate cu prevederile art. 16 alin. 1 lit. b din Codul de Procedură Penală («fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege»), întrucât semnarea de către acesta a «Notei privind licențele pentru produse Microsoft utilizate de către MECTS în școli», nu era de natură să producă efecte juridice, aceasta fiind întocmită în «scopul exclusiv al raportării și al informării cu privire la evoluția procesului de soluționare a unor probleme specifice, la stadiul implementării documentelor de politici publice și/sau a actelor normative».”
Povestea unor prescripții cu cântec
Dacă în cazul arădeanului s-a dovedit că este nevinovat, Ecaterina Andronescu, Mihai Tănăsescu, Dan Nica, Adrian Ţicău, Șerban Mihăilescu şi Alexandru Athanasiu nu au avut ocazia să-și dovedească nevinovăția, având în vedere că faptele s-au prescris. „La data de 8 ianuarie 2018, față de Andronescu Ecaterina, ministrul Educației și Cercetării în perioada 28 decembrie 2000-19 iunie 2003; 22 decembrie 2008 – 1 octombrie 2009; ministrul Educației, Cercetării și Inovării în perioada 2008-2012, Tănăsescu Mihai-Nicolae, ministru al Finanțelor Publice în perioada 2000-2004 și Mihăilescu Petru Șerban, ministru coordonator al SGG în perioada decembrie 2000 – octombrie 2003, s-a dispus soluția clasării conform art. 16 alin. 1 lit. f din Codul de Procedură Penală, întrucât în cazul infracțiunilor reținute în sarcina lor (constând în inițierea, avizarea cu nerespectarea prevederilor legale a unor hotărâri de guvern, în perioada 2000- 2004, prin care erau favorizate anumite firme în contextul menționat mai sus) s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale.
Aceeași soluție a clasării s-a dispus față de Tănăsescu Mihai-Nicolae pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și spălarea banilor, constând în faptul că în perioada iunie 2003 – noiembrie 2004, a pretins și primit de la Florică Claudiu Ionuț și de la o altă persoană, prin intermediari, sume de bani provenind din încasările firmei Fujitsu Siemens Computers, ca urmare a derulării contractului de licențiere Microsoft. Astfel, în contul unei persoane din familia ministrului, a fost transferată suma de 82.000 euro, din contul unei firme din Liechtenstein. Din cercetările efectuate a rezultat că firma din Liechtenstein este controlată de unul din intermediari, care la rândul lui a primit bani de la o companie alimentată exclusiv cu fonduri obținute de Fujitsu Siemens Computers.
În cazul lui Mihăilescu Petru Șerban s-a mai dispus soluția clasării față de alte fapte, conform art. 16 alin. 1 lit. c din Codul de Procedură Penală, întrucât în cauză nu au rezultat probe din care să reiasă că, în baza influenței pe care ar fi avut-o, a asigurat încheierea unui contract de închiriere licențe IT în condițiile propuse de firma Fujitsu Siemens Computers și derularea acestuia în bune condiții. De asemenea nu au existat probe din care să reiasă că suspectul ar fi primit de la aceeași societate foloase necuvenite (sume de bani), o parte din ele fiind virate în contul unor societăți de tip off-shore cu titlu de consultanță și asistență tehnică”, se arată într-un comunicat de presă al DNA.
Trimiteri în judecată și condamnări
Deși faptul că procurorii DNA nu au fost capabili să-și dea seama când se prescriu faptele pentru care erau cercetați Ecaterina Andronescu, Mihai Tănăsescu și Șerban Mihăileascu aruncă o pată neagră asupra instituției, trebuie totuși spus că dosarul s-a soldat, în martie 2015, cu trimiterea în judecată a unor personaje de vază, de care se spunea la un moment dat că sunt intangibile. Este vorba despre Gheorghe Ștefan, zis Pinalti, fost primar al municipiului Piatra Neamț; Dorin Cocoș, fostul soț al Elenei Udrea; Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicațiilor și Dumitru Nicolae. Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus pedepse de până la șase ani închisoare. În septembrie anul trecut, Gabriel Sandu a fost trimis din nou în judecată, alături de Claudiu Florică, Dinu Pescariu, Călin Tatomir, la data săvârșirii faptelor director general al Microsoft România, la fel cum s-a procedat și cu fostul ministru al Tehnologiei, Valerian Vreme. Procesele se desfășoară la Înalta Curte de Casație și Justiție.