Vicepreședintele ALDE Arad, Dr. Alexandru Vlasiu, dorește să precizeze câteva aspecte privitoare la noile norme BNR privitoare la creditele pentru populație, norme ce intră în vigoare de la 1 ianuarie 2019.

“Conform noilor prevederi, nivelul maxim al gradului de îndatorare va fi de 40% din venitul net la creditele în lei şi 20% la cele în valută. Gradul total de îndatorare se determină ca pondere a obligaţiilor totale lunare de plată raportate la venitul net lunar. Rata maximă de îndatorare este majorată cu 5 puncte procentuale pentru creditele aferente achiziţionării primei locuinţe ce urmează a fi ocupată de debitor.

Regulamentul se aplică atât instituţiilor bancare, cât şi IFN. Este o măsură salutară, măsuri similare de ordin prudenţial fiind adoptate deja în alte ţări cum ar fi Ungaria, Polonia, Estonia, Lituania, Cehia.

Toate solicitările de credit formulate înainte de 1 ianuarie 2019, inclusiv cele aferente unor programe guvernamentale adresate clienţilor persoane fizice, precum programul Prima Casă, se soluţionează pe baza reglementării de la momentul depunerii cererii la bancă, chiar dacă acordarea creditului are loc după 1 ianuarie 2019. Modificările la Regulamentul BNR nr. 17/2012 vor fi publicate în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare începând cu 1 ianuarie 2019.

Noul regulament este valabil pentru creditele acordate exclusiv în scopul rambursării datoriilor aferente creditelor contractate anterior intrării în vigoare a proiectului de regulament sunt exceptate de la noile cerinţe privind gradul de îndatorare.Acest lucru nu este valabil, însă, pentru refinanţările ce presupun şi acordarea unui credit suplimentar celui/celor existent(e).

Această decizie a fost luată, după părerea mea, din două motive: simplificarea accesului la credite al persoanelor fizice şi consolidarea creşterii sustenabile a activităţii de creditare; protejarea populaţiei cu venituri medii şi cu venituri sub valorile medii în sensul îmbunătăţirii capacităţii de plată, pentru creditare sănătoasă.

Conform noii metodologii de calcul, nivelul creditului şi al ratelor aferente va putea fi stabilit uşor de orice solicitant. Mai exact, oricine doreşte un credit îşi poate calcula ce sumă poate plăti lunar sub formă de rate la bănci şi IFN. Astfel, la calcularea gradului de îndatorare nu vor mai fi scăzute din venitul net: cheltuieli de subzistenţă; alte ajustări privind veniturile; ajustări de şocuri privind cursul de schimb, rata dobânzii, venitul disponibil.

Cu toate acestea, rata lunară maximă va fi, în continuare, variabilă de la o bancă la alta.

Pentru creşterea sustenabilă a activităţii de creditare a populaţiei, de la începutul anului viitor, vor fi reguli mai permisive pentru achiziţionarea primei locuinţe ce urmează a fi ocupată de debitor. În plus, în acelaşi scop, va fi eliminată aplicarea limitei gradului de îndatorare pentru maxim 15% din portofoliul de credite noi destinate persoanelor fizice, la nivelul fiecărui creditor, iar birocraţia bancară pentru acordarea unei credit va fi redusă.

În prezent, gradul de îndatorare la nivel individual, media pieţei, este de 45% pentru creditele de consum şi de 47% pentru cel ipotecar. Acest nivel va fi de 40% în ambele cazuri, de la 1 ianuarie 2019, iar, pentru prima locuinţă, va fi de 45%.

Rata maximă pe care şi-o vor permite persoanele fizice scade, de la începutul anului viitor, odată cu aplicarea noilor reguli privind gradul de îndatorare pentru credite, doar pentru unele venituri, iar alte vor fi neafectate.

De exemplu, unei persoane cu un venit net de 3.000 de lei îi poate fi acceptat un credit de consum sau ipotecar cu o rată de cel mult 1.413 lei, în prezent. În schimb, de la începutul anului viitor, acesteia îi va fi acceptată o rată de cel mult 1.200 de lei.O gospodărie formată din doi adulţi şi doi copii, cu venituri totale de 5.000 de lei net lunar (în jurul mediei naţionale), poate accesa, în prezent, un credit cu o rată de 1.996 de lei, iar, de la 1 ianuarie 2019, aceasta va avea acces la unul de 2.000 de lei.

Consider că noile reguli privind gradul de îndatoare vor avea un impact nesemnificativ asupra creşterii economice. Este o măsură salutară, care vine în fapt în ajutorul economiei românești, aflată într-o creștere economică sănătoasă. Trebuie luate măsuri pentru a continua trendul crescător al politicilor economice susținute de coaliția de guvernământ. Iar asta înseamnă și o politică sănătoasă de creditare.” a concluzionat Dr. Alexandru Vlasiu.

Recomandările redacției