Parohia Roșia Nouă și-a sărbătorit hramul

​În dimineaţa duminicii a 23-a după Rusalii credincioşii Parohiei Roşia Nouă şi Obârşia, Protopopiatul Lipova, îmbrăcaţi în straie populare, chemaţi la rugăciune de glasul cristalin al clopotelor s-au adunat în biserica parohială pentru a-şi sărbători ocrotitorul. Chiar dacă praznicul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, prăznuit în fiecare an de către Biserica Ortodoxă Română la data de 26 octombrie a fost într-o zi de luni, credincioşii parohiei au ales spre a sărbători hramul bisericii parohiale şi pe ocrotitorul creştin-ortodocşilor din Roşia Nouă şi Obârşia într-o zi de duminică, pe data de 25 octombrie, spre a se putea bucura de această sărbătoare a întregii comunităţi creştine şi acei care în timpul săptămânii sunt ocupaţi cu serviciul sau copiii cu şcoala.
​Sărbătoarea hramului a început din după-masa zilei de sâmbătă, 24 octombrie, când începând cu orele 19 s-a săvârşit slujba vecerniei, urmată de slujba Acatistului Sfântului Mare Mucenic Dimitrie – Izvorâtorul de Mir. În dimineaţa zilei următoare, de duminică, credincioşii s-au adunat cu mic cu mare la biserica din sat spre a înălţa rugăciuni de mulţumire către bunul Dumnezeu şi către Sfântul Mare Mucenic Dimitrie pentru toate darurile bogate revărsate asupra lor. Serviciul divin a început prin săvârşirea slujbei de dimineaţă sau a Utreniei, urmată de Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie. În cadrul cuvântului său de învăţătură preotul paroh Craveţ Cătălin-Dumitru a pornit de la cuvintele Sfântului Apostol şi Evanghelist Luca 8, 39: “Întoarce-te la casa ta şi spune cât bine ţi-a făcut ţie Dumnezeu!”, cuvinte rostite în pericopa evanghelică a zilei, arătând că prin statornicia în credinţă oricine poate dobândi pacea şi liniştea sufletească de care are nevoie, însă e nevoie de stăruinţă în rugăciune, participarea activă la viaţa Bisericii şi la slujbele acesteia, cercetarea Sfintei Scripturi şi săvârşirea de fapte de milostenie spre a ne putea lupta cu “demonii acestei lumi”, dar mai ales pentru a putea izbândi în lupta cu aceştia. Biserica ne pune la dispoziţie şi armele cu care să contracarăm lupta vrăjmaşului nostru şi anume Sfintele Taine, ierurgiile, diferite servicii religioase, însă dintre toate acestea cea mai importantă armă împotriva diavolului este împărtăşirea cu Trupul şi Sângele Mântuitorului cât mai des cu putinţă, spre a fi mereu întăriţi sufleteşte. Apoi preotul paroh a arătat importanţa sfinţilor în viaţa noastră, prezentând viaţa şi câteva din minunile Sfântului Mare Mucenic Dimitrie – Izvorâtorul de Mir, ocrotitorul lăcaşului de cult şi al întregii comunităţi creştine, subliniind faptul că sfinţii sunt un exemplu viu-grăitor şi de actualitate, vrednic de urmat pentru mulţi dintre noi în cele mai grele încercări ale vieţii pentru o cât mai bună statornicie în dreapta credinţă.
​Tot în cadrul Sfintei Liturghii, după citirea Rugăciunii Amvonului, credincioşii dimpreună cu preotul paroh au înălţat rugăciuni de mulţumire către bunul Dumnezeu pentru toate darurile revărsate asupra întregii comunităţi. Mai apoi, după terminarea Sfintei Liturghii, credincioşii împreună cu păstorul lor au înconjurat lăcaşul de cult, iar după aceea, începând cu orele 13:30 preoţii din cadrul Cercului Misionar Săvârşin, aflat sub îndrumarea Preacucernicului Părinte Mădăluţă Călin de la Parohia Săvârşin, au săvârşit Sfânta Taină a Maslului. În cuvântul său de învăţătură P.C. Părinte Mădăluţă a subliniat importanţa unei credinţe vii şi statornice, arătând că prin aceasta putem răzbi în toate încercările vieţii, îndemnându-ne să privim la lucrurile care ne înconjoară, mai ales sfintele lăcaşuri de cult care dăinuie în timp, indiferent de încercările peste care au trecut, spunând părintele – făcând referire la pictura lăcaşului de cult veche de aproape 200 de ani – că: “dacă ar putea să vorbească prin câte a trecut şi câte a văzut noi ne-am simţi mici şi fără importanţă”.
​După terminarea Sfintei Taine a Maslului P.C. Părinte paroh Craveţ Cătălin-Dumitru a mulţumit preoţilor pentru împreuna-slujire şi pentru participarea la această sărbătoare a întregii comunităţi creştine. Cuvinte de mulţumire au fost adresate şi către reprezentanţii autorităţilor locale şi către alte persoane care au răspuns afirmativ la invitaţia preotului paroh la această sărbătoare a parohiei. Nu în ultimul rând preotul paroh a mulţumit tuturor credincioşilor parohiei care s-au ostenit si s-au jertfit pentru pregătirea agapei care s-a servit la Căminul Cultural din sat, prin diferite donaţii de alimente sau donaţii materiale, după puterea fiecăruia, părintele rugând pe bunul Dumnezeu ca să reverse şi de acum înainte peste credincioşi darurile Sale cele bogate, iar de unde s-a dăruit să nu se împuţineze, ci mereu să se înmulţească, la fel ca şi în timpul Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul. Bucuria credincioşilor a fost cu atât mai mare cu cât păstorul lor sufletesc P.C. Părinte paroh Craveţ Cătălin-Dumitru şi-a serbat onomastica şi ocrotitorul, fapt pentru care aceştia, dimpreună cu preoţii slujitori, i-au cântat şi urat un sincer şi călduros “La mulţi ani!”, alături de cele mai calde şi sincere urări de sănătate, fericiri şi împliniri pe toate planurile, mai ales cele pastorale şi spirituale. La finalul întregii sărbători ale parohiei preotul paroh a împărţit tuturor credincioşilor câte o cărticică cu Acatistul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie – Izvorâtorul de Mir, iar la ieşirea din lăcaşul de cult toţi credincioşii au primit câte o gustare şi băuturi răcoritoare, spre a se păstra acel spirit de familie creştină care există în această parohie. Apoi preoţii slujitori, reprezentanţii autorităţilor locale, membrii Consiliului parohial şi alţi invitaţi au luat parte la o agapă frăţească care a avut loc la Căminul Cultural din sat. După terminarea agapei, preoţii slujitori din cadrul Cercului Misionar Săvârşin s-au retras la casa parohială spre a dezbate tema propusă şi a discuta diferite probleme organizatorice. Şedinţa s-a încheiat în spirit de meditaţie şi de rugăciune.
Scurt istoric
​În conscripţia sa din anul 1755 episcopul Sinesie al Aradului menţionează o biserică de lemn veche la Roşia. Biserica avea hramul “Bunavestire”. Totodată episcopul notează că parohia era compusă din 24 de case. Această biserică s-a aflat pe un platou ce se desprinde din “dealul lui Lazăr Dalcă”, cel care este înscris în conscripţia comitatului Arad din 1743, ca locuitor – cap de familie în Roşia. Biserica a fost vândută satului Ştei din judeţul Hunedoara, probabil în anul 1810, după ce s-a terminat construcţia începută în anul 1808 a unei noi biserici, situate în partea de jos a satului, unde se află şi azi. Această biserică, având hramul “Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”, a fost sfinţită în anul 1811 de protopopul Vărădiei Zaharia Protici.
​Biserica a fost ridicată pe o temelie de piatră brută, pereţii au fost construiţi din bârne de stejar, tencuiţi în exterior şi daţi cu var. În decursul timpului biserica a suferit mai multe reparaţii. Se cunosc cele din anul 1862, când biserica a fost înălţată pe o nouă temelie, deoarece se afundase, datorită locului mlăştinos în care fusese aşezată. În anul 1867 a fost schimbat acoperişul, iar în 1909 (sau 1912) a fost din nou ridicată pe o temelie de piatră. Biserica a fost construită pe obişnuitul plan dreptunghiular, având o absidă nedecroşată, sprijinită pe cinci laturi ale unui poligon (dimensiuni 18,10 x 7,10 m). Are două intrări, una în naos, la sud, alta în pronaos, la vest. Într-o însemnare de pe coperta unui Catavasier tipărit la Râmnic (1750), zugravul Nicolae de la Lupşa Mare notează că a terminat pictura bisericii din Roşia pe data de 17 aprilie 1820.
A transmis preot paroh Craveţ Cătălin-Dumitru