Trei puncte…

La  peste  zece  ani  de la apariție, volumul  Pași  spre Unire…, apărut la Editura Ivan Krasko, Nădlac, 2006, și tipărit la S. C. Slavia, Nădlac, purtând semnătura  drd. Gabriela Adina Marco, atrage atenția  atât   prin conținut, cât și prin formă.

De fapt, și  cele trei  puncte…  din titlu și scara în care este conceput, grafic, titlul, îndeamnă la o reflecție, aceea că e  vremea, în prag de Centenar, să ne întoarcem privirile sau… pașii înspre pagini scrise care străbat, timid, vremuri.

Conținutul cărții este desfășurat în peste  o sută  de pagini, redactor responsabil, Ondrej Stefanko, tehnoredactor, Jan Lehocky,care, împreună  cu autorul  ne  propun, după Introducere, zece capitol, apoi Aspecte cronologice  -1918, Concluzii, Resume,  Abstract, Bibliografie selectivă, Anexe.

Volumul  are și o doză de afiliație familială din partea autorului. În amintirea  bunicilor  mei…, tot  cu… trei puncte… dar și un Motto desprins din Credința unității naționale, purtând semnătura purtătorului de neam, Octavian Goga.

 

Conținutul volumului

Aflăm din Introducere, atât  despre prima Conflagrație  Mondială, cât și despre Unirea cea Mare de  la Alba Iulia din data de 1   Decembrie   1918, despre care s-au scris mii de  pagini. Amănuntele inedite descoperite prin intermediul acestei lucrări vor completa  fericit cunoștințele despre aceste evenimente de importanță capitală pentru Istoria României. Și, am dori să completăm noi, după  ce se face  o Trecere a Pașilor istorici străbătuți de țară, incluzând aici și Polul Nădlac, conchide autorul. Lucrarea de față încearcă să prezinte unele detalii inedite și interesante găsite  la Arhiva Parohiei Ortodoxe din Nădlac, dar  nu  numai, care completează fericit cunoștințele  despre Primul Război Mondial și despre Unirea  cea  Mare din 1 Decembrie 1918  cu interesantele evenimente petrecute în zona Nădlacului.

Folosind, foarte  bine inspirat, metoda  „de  la particular la general”, autorul propune  o  incursiune  „Nădlacul de-a lungul timpului ” cu opt  note  de referință la subsol, apoi vom pătrunde în alte taine, „Biserica  și Școala la Nădlac în secolul al XIX-lea și începutul veacului al XX-lea”, cu  patrusprezece note, dar care face trimiteri la Ortodocșii români, sârbi, slovaci, greco-catolici, astfel încât referențial, acest capitol este foarte  bine definit.

Pașii înspre  Marele Act de la 1 Decembrie, desigur, au fost consemnați de presa din vremea aceea și despre care  autorul consemnează în capitolul al treilea, cu opt note de referință sub titlul „Asociații culturale și presa din zona Aradului  în preajma  Marii Uniri”, desigur, spicuind, am putea enumera „Tribuna”, „Tribuna Popoului”, „Românul”, „Biserica  și Școala”,  la  modul general cât și „Asociația  de Lectură”, Nădlac, 1882,„Reuniunea de citire și cântări  a meseriașilor  din Nădlac”,1903 ș.a.

Cu siguranță, despre  o personalitate putem scrie sau afirma, oricând, că aparține unicității  ei în   nemilosul dialog cu timpul, cu valorile și virtuțile supreme ale existenței sale și pentru care s-au scris, probabil, mai  mult ori mai puțin, în cuvinte. Astfel, vom propune  un volum de pagini desfășurat pag. 26-72, din volumul regăsit, care consfințește amănunțit Urme de Pași înspre Unirea cea  Mare și la Nădlac, Poarta  de Vest a țării și Graniță, de-acum, europeană! Sunt  nu  mai  puțin de 138 de note la subsol, care indică o consistentă Bibliografie  parcursă despre  Personalități  nădlăcane, români, slovaci, precum dr. A. Marienescu, preoții Nicolae  Cirin, Nicolae Mărginean, sau Mihai Lucuța, Sidonia Tăucean, George Petrovici, Urăș Pătcan, Gustav Augustiny, Daniel Zajac, Ondrei Șeberini ș.a.

În contextul pregătirii nădlăcanilor pentru realizarea  marelui deziderat, se consemnează în volum despre „Legile antiromânești”, pag. 33, „Legăturile  Aradului cu România”,  pag. 35, „Corul Bisericii Ortodoxe Române”, Biblioteca și Arhiva BOR  din Nădlac”,  pag. 38, „Contribuția Femeilor Nădlăcane  la Mișcarea Națională”, pag. 40, „Reuniunea  Învățătorilor”, „Partidul Național Român”, „Alegerile din 1944”, „Contribuția Nădlăcanilor Români la Unire”, „Slovacii din Nădlac și Unirea Transilvaniei cu România”, „Istorie trăită”,  pag. 42-67, fapt  ce  ne îndeamnă să invidiem pozitiv minuțioasa cerecetare a autorului,   la elaborarea lucrării cu valoare documentară,  cu  atât mai mult, cu cât în goana  noastră, nu tocmai  nebună, ci… bună, pentru a  ne documenta despre  localitatea de baștină, citată și aici la pagina 40, nu am prea   beneficiat de o Istorie trăită! acolo, la mine. Acasă! Sau, poate, nici  nu s-a vrut ca Suflete-Martori să ni se deschidă! Încă!

Dar la Nădlac, „Istoria trăită”, pag.68-71 nu se uită! Și se scrie în carte: „În preajma unirii a venit la Nădlac preotul Vasile Lucaciu, candidat  de deputat. Acesta era numele vestitor al unirii”, op. cit., pag.68.

 

În loc de concluzii

De fapt, o umbră  frumoasă din ceața acelor ani ni se desprinde tocmai din Concluzii, pag.76-77, de fapt, fereastra Noilor  Zări de atunci  ni se deschide prin Anexe aranjate într-o inedită Imagologie, pag.86-113, în care deslușim  Sigilii, Credențiale, Medalioane-Portret, Înscrisuri, Lăcașuri de cult, Chipuri de Luptători nădlăcani și care se completează  fericit cu o Bibliografie structurată, științific, și nu de aiurea, ci astfel: „Izvoare inedite, Izvoare documentare inedite, Lucrări generale, Lucrări special”.

Nu putem încheia aceste rânduri fără a remarca travaliul autorului cu vocație de istoric-cercetător al Istoriei în general și al  Istorie Bisericești, în particular, fără a consemna   despre simetria celor două coperte, Coperta I, Luptători nădlăcani pentru Unire, iar coperta IV, în facsimil, conține un Document din Arhiva Parohiei Ortodoxe Române, semnat George Petrovici,  în toamna anului 1918.

Considerăm , și la final, că „cele trei puncte…” din titlu sunt o avertizare cu bunăștiința autorului, drd. Gabriela Adina Marco, aceea că… va urma Volumul cel Mare! Precum Unirea!  Cea Mare!

 

Florica  Ranta  Cândea

 

Recomandările redacției