Peste 40 la sută (48.1%) dintre români cred că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România conform unui sondaj INSCOP realizat pentru News.ro. Rezultatele sondajului indică faptul că peste 46% dintre români cred că înainte de 1989 se trăia mai bine decât acum, iar 48,1% dintre români consideră că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România, o cifră în creștere.
În acest context, Turnul Sfatului publică notele Securității despre sibieni, trimise lui Nicu Ceaușescu, note care descriu peisajul regretat acum de români: „La alimentare nimic. (…) Lipsesc toate, pantofi, ciorapi, lenjerie, săpun, pastă de bărbierit și tot ce cauți”. O altă notă a Securității din septembrie 1988, document „strict secret” ce a fost văzut de prim-secretarul județului Sibiu, Nicu Ceaușescu, are o serie de informări cu privire la ce spun câțiva sibieni despre cum se trăia atunci.
Documentul aflat în arhiva CNSAS dă numele și prenumele unor sibieni și câteva cuvinte rostite de aceștia în anumite conjuncturi. Evident că nu știau că sunt urmăriți de către Securitate, iar organele de represiune l-au informat pe Nicu Ceaușescu de faptul că împotriva lor se va „intensifica controlul”.
Ce scrie în documentul Securității: ”Tovarășului prim-secretar Acționînd cu continuitate prin măsuri operative specifice complexe și prin realizarea une penetrări informative mai eficiente, în scopul cunoașterii realităților operative, s-au obținut noi date și informații cu privire la persistența unor nemulțumiri și stări de spirit negative, pretabile să afecteze climatul de muncă și să degenereze în acțiuni ostile, generate de modul în care se realizează aprovizionarea populației cu produse agroindustriale și alte articole. Exemplificăm în acest sens opiniile următoarelor persoane: Teodor Alexandru, de 68 de ani, avocat pensionar, domiciliat în municipiul Sibiu, aflat în atenția noastră pentru antecedente politice reacționare a spus: „… aprovizionarea este sub orice critică, că nu lipsesc numai alimentele, lipsesc toate, pantofi, ciorapi, lenjerie, săpun, pastă de bărbierit și tot ce cauți. La ușa magazinelor scrie mereu: nu avem, sînt în concediu, închis pentru renovare și tot felul de alte pretexte…”
Părău Elena, de 56 de ani, tehniciană, domiciliată în municipiul Sibiu, necunoscută în evidențele de securitate s-a exprimat astfel: „… Cu aprovizionarea avem probleme serioase, pîinea este pe cartelă și acum se spune că nu avem făină. Necazuri mari și scumpete. Trăim într-o lume care tinde spre îmbogățirea unora, cum ar fi gestionarii…”
Limpede Maria, de 62 de ani, casnică, domiciliată în Sibiu, necunoscută în evidențele noastre, a spus: „La alimentare nimic, nici măcar zahăr vanilat nu găsești, sare, oțet, chibrituri, hârtie de scris, este un haos peste tot, dar suntem bogați!”
Leonardi Maria, profesoară pensionară din Sibiu, necunoscută în evidențele de securitate, referindu-se la aceleași aspecte s-a exprimat astfel: „Aprozarele nu au nimic, iar particularii cer mult. Mai nou abia de ne mai poate da rația… Pîinea e infectă și tot veche ne-o dă. N-am crezut niciodată că o să ajung să mă întreb seara, oare ce mănînc? Unt, nu, margarină, nu, brînză, nu, uleiul e foarte rău., Sărăcia s-a generalizat pe țară”.
Fleischer Hilde, de 43 de ani, de profesie contabilă, în prezent casnică, referindu-se la lipsa unor medicamente, a spus: „Am vorbit la farmacie și mi-a spus că n-au medicamentul ce-mi trebuie. Am auzit de oameni bolnavi de cancer care nu găsesc citostatice, fiind toate de import, iar noi nu avem voie să importăm nimic, nici măcar medicamente. Situația oamenilor bolnavi nu interesează”
Asupra persoanelor menționate și în toate cazurile identificate, am intensificat controlul nostru informativ pentru prevenirea unor manifestări necorespunzătoare, influențarea pozitivă, limitarea și anihilarea efectelor negative pe care le-au determina în mediul și anturajul lor. De asemenea, controlăm prin mijloace diversificate evoluția acestui fenomen, pentru a interveni cu măsuri preventive în caz de necesitate. Locotenent colonel Măceșanu Constantin 24 septembrie 1988 Strict secret”
48.1% dintre români cred că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România 46,4% dintre români cred că înainte de 1989 se trăia mai bine comparativ cu situaţia din prezent (faţă de 44,4% în noiembrie 2013), conform sondajului INSCOP.
„Cred că înainte de 1989 se trăia mai bine comparativ cu situaţia din prezent mai ales: persoanele cu educaţie primară, cei inactivi potenţial activi, locuitorii din rural şi din regiunile sudice sau estice, cei cu un venit mai redus”, relevă analiza socio-demografică.
Referitor la datele arătate de cercetarea sociologică, directorul INSCOP Remus Ștefureac a spus pentru News.ro că populația României prezintă acest sentiment acut de nostalgie pentru că percepția publică este alimentată de nemulțumirea față de nivelul de trai și politic, de inflație și de diferențele uriașe dintre categoriile sociale.
„Realitatea obiectivă şi absolut toate datele arată clar că nivelul de trai de astăzi, avuţia naţională, drepturile şi libertăţile sunt net superioare situaţiei de dinainte de 1989. Cu toate acestea, percepţia publică este alta, existând însă nişte explicaţii, unele parţial obiective, altele parţial subiective, care alimentează acest sentiment acut de nostalgie. Printre acestea se numără: nemulţumirea conjuncturală puternică a populaţiei faţă de prezentul marcat de crizele succesive din ultimii ani, culminând cu inflaţia galopantă care a afectat serios nivelul de trai, distribuţia inegală a avuţiei naţionale din prezent, care măreşte puternic diferenţele dintre categoriile afectate de sărăcie şi populaţia care are venituri medii-mari, nostalgia personală a unei părţi a populaţiei faţă de perioada tinereţii proprii, procesul de socializare şi educare a tinerilor care învaţă de la aduţii nostalgici despre avantajele iluzorii ale acelei perioade (loc de muncă sigur, casă asigurată de stat), stimularea unor mituri din perioada comunistă prin campanii agresive derulate de vectori politici, în special în spaţiul online”, a declarat Remus Ştefureac, director INSCOP Research.
