Atât în presa naţională, cât şi Glasul Aradului au apărut, în ultimii ani, numeroase articole cu privire la neregulile petrecute în cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor „Romsilva”. Cel mai mare scandal în care este implicat directorul general al RNP, Adam Crăciunescu, fost director al Direcţiei Silvice Arad, este cel cu privire la retrogedarea ilegală a 43.000 de hectare de pădure, ceea ce a produs un prejudiciu de 303 milioane de euro. Dosarul a fost întocmit de procurorii DNA, care au trimis în judecată mai multe persoane, printre care şi pe Crăciunescu, care are multe explicaţii de dat în faţa judecătorilor. În aceste condiţii, după schimbarea Guvernului Ponta, care l-a numit şi menţinut în funcţie pe Crăciunescu, presa centrală a început să se întrebe care va fi soarta acestuia. Ziariştii de la România Liberă se întrebau recent dacă acesta va fi păstrat în funcţie de noul ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu toate că noul Guvern a început „curăţenia”.
În ceea ce priveşte situaţia de la Arad, ziarul nostru scria, la începutul anului, că Direcţia Silvică, condusă de Teodor Ţigan, a fost instituţia arădeană implicată în cele mai multe scandaluri pe parcursul anului 2014. Acum, când anul 2015 este aproape gata, putem spune la fel. În ciuda acestui fapt, Teodor Ţigan a rămas neclintit pe funcţie, datorită sprijinului de care s-a bucurat din partea lui Crăciunescu. Dar să vă reamintim ce s-a întâmplat anul trecut.
Jaf de proporţii la Valea Mare
Nu au trecut bine primele două luni din 2014, că pe raza Ocolului Silvic Valea Mare a fost descoperit un jaf de proporţii. Un localnic din Bacău de Mijloc a descoperit că sute de arbori (ulterior s-a dovedit că era vorba de mii) au fost tăiaţi de la nivelul solului de hoţi, pentru a nu se vedea că nu au fost marcaţi. Mai mult, o mare parte din cioate au fost acoperite cu frunze sau cu lemne putrezite, pentru a fi descoperite mai greu. Cum hoţii aveau nevoie de o gamă largă de marfă, au fost tăiaţi şi arbori mai subţiri dar şi arbori care aveau diametrul de un metru. Potrivit martorilor, lemnele erau cărate noaptea cu camioanele, după ce au fost pregătite în timpul zilei de câţiva căruţaşi şi muncitori care doboară arborii cu drujbele şi îi taie la metru. Marius Jucşor, săteanul care a sesizat autorităţile cu privire la ceea ce se întâmplă în pădure, ne povestea că a sunat pentru prima dată la 112 în mai 2013, când a văzut pentru prima dată camioane suspecte ieşind noaptea din pădure. Atunci nu a fost băgat în seamă de autorităţi. Săteanul a mai spus că ultima dată când a sunat la Poliţie pentru a anunţă că se fură din pădure a fost la începutul lunii februarie 2014.
După cum era de aşteptat, faptul că a sesizat autorităţile cu privire la furturi, i-a provocat serioase bătăi de cap. Într-o primă fază indivizii l-au acuzat la rândul lor de agresiune, făcându-i plângere penală, apoi au început să-l ameninţe.
În urma sesizării făcute de acesta au intrat pe fir şi poliţiştii de la Serviciul de Investigare a Fraudelor, însă controalele de specialitate au fost făcute de angajaţi ai Inspectoratului pentru Regim Silvic şi Vânătoare, ai Direcţiei Silvice, dar şi de trimişi ai RNP Romsilva. Gurile rele susţin că silvicultorii au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a minimaliza prejudiciul, pentru a veni în sprijinul celor implicaţi. De menţionat că hoţii care au jefuit pădurile din zonă au dat atacul şi la o parcelă care aparţine unei mătuşi a directorului RNP Romsilva. Când au aflat că printre persoanele păgubite se află şi mătuşa directorului, conducerea Ocolului Silvic Valea Mare a încercat să o scalde.
Cu prilejul unei conferinţe de presă, Teodor Ţigan, directorul DSA, anunţa, după izbucnirea scandalului, că în zonă a fost descoperit un prejudiciu de 350 metri cubi, iar verificările continuă, pentru că instituţia pe care o conduce nu protejează pe nimeni.
Pe de altă parte, Jucşor ne povestea că a văzut silvicultori care făceau inspecţii în zonă, dar că aceştia lasau în urmă multe cioate nedescoperite.
Nemulţumiţi din cauza dezvăluirilor făcute de ziarul nostru, cei de la Direcţia Silvică au început să refuze să ne mai răspundă la telefon, aplicând politica struţului.
În continuare, Glasul Aradului a descoperit că la Ocolul Silvic Valea Mare se petrec nereguli pe bandă rulantă. În timp ce mii de arbori au fost furaţi, anumite persoane au primit lemne de la pădurari, în baza unor bonuri de mână, practică care este greu de crezut că mai poate fi întâlnită în vreo instituţie sau regie a statului.
În aceste condiţii, Parchetul de pe lângă Judecătoria Lipova s-a autosesizat cu privire la jaful petrecut la Valea Mare, iar conducerea RNP Romsilva a trimis la faţa locului o echipă de control. Neregulile petrecute acolo au fost însă mai multe. Din informaţiile noastre, pădurarii de la Valea Mare s-ar fi plâns că predarea-primirea cantoanelor nu s-ar fi făcut decât scriptic, fiind obligaţi să preia pădurea fără să facă un control amănunţit şi fără să încheie documentele necesare.
Controalelor demarate la Ocolul Silvic Valea Mare, după sesizările făcute de un localnic cu privire la tăierile ilegale care s-au făcut acolo, au scos la iveală noi nereguli. Din informaţiile noastre, cantonul Birchiş, gestionat până în august 2013 de ginerele şefului de district Ioan Tomşa, a fost predat pe şest pădurarului căruia i se impută acum lemnele tăiate fără a fi marcate. Surse din cadrul Direcţiei Silvice susţin că la schimbarea gestionarului nu a fost întocmit un proces verbal de predare-primire, ci doar un simplu act de control, document care nu ar avea nicio valabilitate. De altfel pădurarul care trebuie să plătească acum oalele sparte avea în gestiune un canton cu o suprafaţă de aproximativ 480 de hectare, canton de care a rămas să se ocupe şi după preluarea cantonului abandonat de ginerele şefului de district. În condiţiile în care cel de al doilea canton cu care s-a trezit pe cap are aproximativ 300 de hectare, pădurarul a avut în grijă o suprafaţă de 780 de hectare, o suprafaţă mult prea mare pentru un silvicultor care lucrează în zona de câmpie. Mai mult, din informaţiile noastre, în august 2013 predarea cantonului Birchiş s-ar fi făcut din birou, actul de control fiind întocmit abia în 13 ianuarie.
Lucrurile au început să ia o întorsătură periculoasă pentru silvicultori în august când prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Lipova a mers la locul faptei, de unde s-ar fi furat, potrivit datelor autorităţilor strânse până la vremea respectivă nu mai puţin de 9.493 de arbori (stejar, cer, gorun şi carpen). Este vorba despre 5.699 de metri cubi, evaluaţi iniţial la peste 1.614.000 de lei. Conform unui comunicat de presă al Direcţiei Silvice Arad, au fost sancţionaţi zece angajaţi ai Ocolului Silvic Valea Mare; şeful ocolului a fost suspendat; au fost suspendate patru contracte de muncă: în cazul unui şef de district şi a trei pădurari; şi s-a impus recuperarea de la angajaţii vinovaţi a sumelor aferente pagubelor produse fondului forestier.
Pădurea de la Somoş a fost defrişată de DSA
Un alt scandal în care a fost implicată conducerea DSA a fost cel de la Somoş, unde o parte din pădure a fost defrişată pentru realizarea unui complex de vânătoare. Asta, cu toate că pădurea cu pricina, de aproximativ 700 de hectare, face parte din Situl Natura 2000 ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, iar Agenţia pentru Protecţia MediuluI Arad a emis în 22.02.2011 o decizie de încadrare în care se arăta negru pe alb că se dă undă verde pentru complex numai dacă „nu se vor executa tăieri de arbori în vederea realizării investiţiei”. Fiind vorba despre o arie de protecţie, ar trebui să existe un regim silvic special, privind întreţinerea şi exploatarea pădurii. Cu toate acestea au fost puşi la pământ sute de arbori din speciile salcâm, cer, stejar în unele zone pădurea fiind „tăiată la ras”, adică arborii nu sunt extraşi în mod selectiv, aşa cum ar fi normal. Din informaţiile noastre, Teodor Ţigan, directorul Direcţiei Silvice, a dispus să se facă lucrările de împrejmuire a pădurii şi implicit tăierile, fără a avea toate documentele necesare. Apare însă un mare semn de întrebare. Cum este posibil să se taie „la ras” într-o zonă în care există şi arbori cu un diametru de peste 20 de centimetri la bază, asta în condiţiile în care, o asfel de defrişare este permisă doar în baza unei autorizaţii de exploatare, iar arborii în cauză sunt marcaţi.
De menţionat că neregulile petrecute în pădure au fost aduse la cunoştiinţa reprezentanţilor Ministerului Mediului şi celor de la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Cinegetic Oradea. Mai mult, pe adresa Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice a fost trimisă o petiţie prin intermediul căreia autorităţile de la Bucureşti erau informate că s-a depus la instanţă o cerere de suspendare a contractului de lucrări încheiat între Direcţia Silvică Arad şi SC J&K Wildlife din Cristuru Secuiesc, în valoare de 1.606.544 lei. În document se arată că există un studiu de fezabilitate realizat în 2013, din care reiese că investiţia nu se justifică din punct de vedere economic, existând posibilităţi extrem de limitate de amortizare, mai mult decât atât referatul întocmit de Compartimentul Vânătoare din cadrul Direcţiei Silvice Arad nu a avut avizul favorabil. Autorii petiţiei mai arată că în perioada în care s-au făcut defrişările era interdicţie totală de lucru în zonele de linişte. Din informaţiile pe care le avem Direcţia Silvică nu a scos la licitaţie pe SEAP lucrarea de împrejmuire, iar în contractul încheiat cu SC J&K Wildlife din Cristuru Secuiesc se arată că prima tranşă de bani urma să fie plătită în luna aprilie. Se pare însă că au fost făcute deja plăţi anticipate, ceea ce contravine înţelegerii făcute iniţial.
Gurile rele mai spun că Teodor Ţigan, directorul DSA, le-ar fi răspuns persoanelor cu care a discutat despre oportunitatea investiţiei că el personal nu ar fi foarte interesat ca o astfel de lucrare să se facă, dar că aşa i-ar fi cerut să procedeze directorul general al RNP Romsilva.
Astfel s-a ajuns ca silvicultorii scoată din rădăcini arborii pe o distanţă de aproximativ 12 kilometri. Defrişările au fost făcute cu buldozerul.
Pe de altă parte, trebuie spus că avocaţii celor care luptă împotriva celor întâmplate acolo vorbesc despre săvârşirea unei infracţiuni de fals, infracţiune comisă pentru a justifica preluarea administrării fondului cinegetic din pădurea cu pricina de către Direcţia Silvică Arad.
Din informaţiile noastre, conform contractului nr. 101 de predare a fondului de vănătoare nr. 26 Somoş, operaţiunea de predare s-a realizat pe data de 26.06.2011. La vremea respectivă, în fişa în care era trecută suprafaţa neproductivă din punct de vedere cinegetic figura suprafaţa de 32 de hectare, din totalul de 10.242 de hectare. Cele 32 de hectare reprezentau drumurile naţionale, judeţene şi calea ferată care traversează fondul de vânătoare. Pentru toate celelalte suprafeţe se plătea redevenţa datorată statului şi proprietarilor terenurilor. Conform unor date publicate pe internet în 2013, fişa cu privire la suprafaţa neproductivă din punct de vedere cinegetic era modificată, de data aceasta apărând o rubrică nouă, cu o suprafaţă de 714,3 hectare neproductivă din punct de vedere cinegetic, exact suprafaţa singurei păduri de pe raza fondului de vânătoare, unde figurează Complexul de Vănătoare Somoş, care are autorizaţia nr. 29/216577/24.03.2011.
În urma solicitării avocaţilor care se opun, pe bună dreptate, construirii ţarcului, solicitare adresată Inspectoratului Teritorial pentru Regim Silvic şi Vânătoare Oradea în vederea prezentării oficiale a structurii suprafeţei neproductive cinegetic, instituţia cu pricina a refuzat în primă fază comunicarea acestei informaţii. În aceste condiţii, avocaţii au solicitat instanţei să oblige ITRSV să transmită documentul solicitat. Surpriză însă. A apărut o altă fişă a fondului de vânătoare, în care apare o rubrică care nu exista anterior, cu menţiunea „lipsea din fişă la data preluării fondului”. Ulterior, s-a făcut o plângere penală pentru fals şi uz de fals, silvicultorii fiind acuzaţi că „au modificat acte oficiale pentru a putea obţine în mod fraudulos dreptul de a realiza acest complex de vânătoare.”
900 de lei pe o pereche de bocanci
Deşi jaful din pădurile arădene gestionate de Direcţia Silvică, condusă de Teodor Ţigan, a atins cote alarmante în ultima vreme, conducerea Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) Romsilva a ţinut să-i răsplătească pe silvicutorii de aici. Altfel, a fost organizată o licitaţie pentru a oferi silvicultorilor încălţăminte de lux. Potrivit unui anunţ de achiziţii, postat pe site-urile de specialitate, RNP şi-a anunţat, anul trecut, intenţia să cumpere 345 perechi de încălţăminte de teren, adică 81 de perechi pentru personalul de birou şi 264 pentru personalul de teren. Până aici nimic neobişnuit. Preţul oferit era însă unul exagerat. Valoarea întregului contract este de 240.270 lei, fără TVA, ceea ce înseamnă de fapt 297.934 lei. Făcând un calcul simplu înseamnă că RNP se oferea să plătească în medie 863 de lei pentru fiecare pereche de încălţăminte cumpărată.
Un alt scandal vizează fondul de vânătoare de la Petriş, care a fost pierdut de Direcţia Silvică din cauză că Romsilva avea datorii la bugetul de stat.
De asemenea, mai trebuie spus că reprezentanţii Direcţiei Silvice au intrat şi în vizorul celor de la Ocolul Silvic Privat Nadăş, care i-au acuzat că ar fi săvârşit numeroase abuzuri.
Au pus embargo
Anul 2015 a venit cu noi scandaluri în care au fost implicaţi cei de la Direcţia Silvică Arad. Nemulţumită de materialele critice apărute în ziarul nostru, conducerea RNP „Romsilva” a impus un embargo informaţional. Într-un raport întocmit de inginerul Petru Şeran, care ne-a fost transmis de conducerea ITRSV Oradea, se arată negru pe alb că RNP Romsilva, instituţie condusă de Adam Crăciunescu, fostul director al Direcţiei Silvice Arad, a instituit un embargo informaţional împotriva presei. Şeran afirmă că în urma unei solicitării trimise de ziarul nostru, s-a deplasat la sediul DSA. „În urma discuţiilor purtate cu directorul D.S. Arad (n.r. Teodor Ţigan), cu responsabilul cu paza şi protecţia pădurilor, cu şeful biroului F.F. (n.r. fond forestier) am fost informaţi că au dispoziţie, pe linie ierarhică – RNP Bucureşti să nu comunice informaţii de acest gen către mass-media”, susţine Şeran.
Inspecţii făcute pe ochi frumoşi
Mai multe persoane din zona satului Bacău de Mijloc ne-au contactat la redacţie pentru a-şi manifesta nemulţumirea cu privire la modul în care au fost făcute inspecţiile la Ocolul Silvic Valea Mare, unde au fost furaţi mii de arbori. Din informaţiile noastre, controalele au fost făcute în districtul unde a fost descoperită paguba de Florin Feier şi Florin Precup, care lucrează la Compartimentul de Pază de la ocoalele silvice Sebiş şi Gurahonţ. Gurile rele spun că au fost trimişi acolo de către Teodor Ţigan, directorul Direcţiei Silvice Arad (DSA) pentru că îi execută întocmai ordinele. În acest sens, sunt persoane care susţin că inspectorii fost instruiţi de către Ţigan cum să facă controlul, mai mult, ar fi fost împiedicaţi direct, cât şi indirect, de şeful de ocol Pavel Ardelean să-şi facă datoria, de aici rezultând modul defectuos, ca să nu zicem altfel, cum s-au efectuat inspecţiile. Astfel, a fost nevoie să se facă mai multe controale (cinci sau şase) pe măsură ce lucrurile au luat o întorsătură tot mai nedorită pentru unii silvicultori, iar la fiecare nou control au fost descoperite noi şi noi cioate, când, specialiştii spun că ar fi fost normal ca prejudiciul să fi fost stabilit în urma unui singur control, făcut aşa cum scrie la carte. Astfel, sătenii şi nu numai ei, ar vrea să afle din ce cauză a fost nevoie de atâtea inspecţii, existând suspiciuni că astfel s-ar fi încercat diminuarea prejudiciului. De asemenea, oamenii se întreabă de ce nu s-au făcut verificări pe raza întregului ocol, răspunsul primit de noi de la Regia Naţională a Pădurilor „Romsilva”, cum că ceea ce s-a întâmplat la Valea Mare a fost un caz izolat nu stă în picioare, în condiţiile în care există suspiciuni că s-ar fi făcut tăieri ilegale şi în alte părţi, atât la ocoale silvice aflate pe Valea Mureşului, cât şi la ocoale de pe Valea Crişului, iar pădurile administrate de RNP aparţin statului, nefiind vorba despre un domeniu privat de care proprietarul poate dispune după cum doreşte.
În ceea ce priveşte situaţia de la Somoş, ziarul nostru a descoperit că Ministerul Mediului şi RNP sprijină abuzurile săvârşite de Direcţia Silvică la Somoş. Din informaţiile noastre, la controalele care aveau menire să facă lumină în acest caz au participat două persoane de la ITRSV Oradea, care cu sprijinul unor poliţişti, a unor angajaţi de la Compartimentului Pază al Direcţiei Silvice, au muşamalizat cazul, fără să vadă nimic. Gurile rele susţin că „toţi au semnat «ca primaru´», la indicaţia directorului Direcţiei Silvice, Teodor Ţigan”.
Pe de altă parte, trebuie spus că, potrivit informaţiilor noastre, lucrarea a fost suspendată de o instanţă arădeană, acum existând un proces pe rol la Tribunalul Caraş-Severin. Cu toate acestea, Ministerul Mediului a emis un document, prin care se cere ITRSV Oradea să încheie formalităţile pentru ţarcul de vânătoare, cu alte cuvinte să nu ia în considerare decizia instanţei prin care lucrarea a fost suspendată. În toate aceste cazuri, avem foarte multe sesizări, cei care ne-au contactat fiind nemulţumiţi văzând că nimeni nu ia nicio măsură.
Semne de întrebare la Ocolul Silvic Beliu
În condiţiile în care reprezentanţii Ocolului Silvic Privat Nadăş au trimis, anul trecut, o sesizare către ministrul de la acea vreme care era delegat pentru Ape Păduri şi Piscicultură, cu privire la anumite tăieri ilegale petrecute pe raza cantonului Cimercea, care face parte din Ocolul Silvic Beliu. Acest lucru s-a întâmplat în urma descinderii procurorilor DNA la Nadăş, când s-a dispus predarea pădurii aflate în administrarea Ocolului Silvic Privat Nadăş către Direcţia Silvică, care trebuie să o păzească. Având în vedere acest lucru, conducerea ocolului a dorit să afle cine sunt cei care se vor ocupa de pădure. Astfel, au aflat că în districtul inginerului silvic însărcinat să se ocupe cu paza pădurii de la Nadăş, Traian Alb, au fost făcute tăieri ilegale, fără ca nimeni să se sesizeze. Mai mult, în sesizare se spune că desemnarea pentru preluare în pază a pădurii de la Nădaş a unor persoane care nu s-au dovedit capabile să administreze pădurea de stat, pune în pericol integritatea pădurii Ocolului Silvic Privat. A urmat un control de la Ministerul Mediului care într-o primă fază s-a finalizat în coadă de peşte.
Din motive care ne scapă, începerea unui control serios a fost multă vreme amânată, însă se pare că în cele din urmă la Ocolul Silvic Beliu ar fi fost trimisă o adevărată echipă de şoc, care a început să numere şi cioatele marcate, pentru a vedea dacă numărul descoperit pe teren corespunde cu cel din acte, existând suspiciuni că ar fi fost marcaţi mai mulţi arbori decât ar fi trebuit conform documentaţiei. Sunt luate în vizor două cantoane, cantonul Cimercea şi un alt canton învecinat. „Ciocanul de marcat se află la şeful de district. Iar folosirea acestuia fără acoperire în acte înseamnă că a fost săvârşită o faptă mult mai gravă decât dacă s-ar fi făcut doar tăieri ilegale. Ciocanul de marcat are regimul sigiliilor. Din câte se pare, controlul de acum s-a făcut după ce un pădurar a făcut o reclamaţie la Bucureşti. I s-a găsit de către inspecţia de la ocol un prejudiciu de 60.000 de lei şi a fost îndepărtat din funcţie, după care a scris mai departe ceea ce ştia”, susţinea una dintre sursele noastre.
Aşa s-a ajuns ca acum să fie luate la purecat toate parchetele şi să fie numărate cioatele marcate, pentru a vedea dacă au fost marcate legal sau nu. Astfel, în cauză s-a deschis un dosar de cercetare penală.
O altă „realizare” a Direcţiei Silvice a fost faptul că a fost reabilitat un drum forestier cu o lungime de 13,4 kilometri, care pe o lungime de 2,5 kilometri trece pe o proprietate privată. Informaţia a fost făcută publică de reprezentanţii Ocolului Silvic Privat Nadăş, care au devenit „beneficiari” ai investiţiei fără voia lor.
