„Nu am luat niciun leu, nici foloase în cadrul afacerii Microsoft

Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, susține, despre dosarul care i-a fost deschis de către DNA, că acesta este o formă de presiune și acuză procurorii că au o strategie de promovare a informațiilor în presă, pentru a forma imaginea publică că inculpatul este vinovat, ceea ce este ilegal.

„Clarificăm situaţia, dar vreau să fac câteva precizări. Prima, la DNA nu s-a schimbat absolut nimic. Continuă să fie scurse informaţiile către presă pe surse judiciare, se dau informaţii false, se fac tot felul de presiuni pentru condamnarea unei persoane în opinia publică înainte de a fi judecată. Fenomenul pe care toţi l-am denumit telejustiţie este brevet marca DNA şi se demonstrează şi în cazul de faţă. Am aflat în ultimele 24 de ore, din surse bine informate, de la diferite canale de televiziune, că aş fi luat mită. Întâi, două milioane de euro, apoi 800.000 de dolari, după aceea 10% din comisionul din contract, după aceea 4 milioane. Ei bine, împotriva unei astfel de campanii de ştiri false, care este de fake news, promovată de DNA, eu nu am cum să mă apăr dintr-un motiv foarte simplu. Pentru că eu până în acest moment şi cel mai probabil până săptămâna viitoare, eu nu am posibilitatea să consult dosarul şi să văd care sunt acuzaţiile care mi se aduc. Prin urmare sunt obligat, în condiţiile în care DNA scurge ilegal informaţii, să mă refer la ceea ce a apărut în spaţiul public. Realitatea e că nu am luat niciun ban, niciun leu mită sau alte foloase din partea sau în cadrul acestei afaceri denumite Microsoft. Acum, sigur că sunt supărat şi enervat pentru că nu am cum să demonstrez aceste lucruri, decât în măsura în care voi avea acces la dosar, dar tehnica aceasta de a scurge informaţiile către presă, de a se crea o percepţie defavorabilă, am văzut-o şi în cazul precedentului dosar pe care l-am avut, de mărturie mincinoasă, în care am fost achitat.

Aşadar, mă aştept şi acum ca, în pofida faptului că s-a anunţat că sunt 72 de volume, deci probabil sute, dacă nu chiar mii de pagini, dosarul să fie subţire şi să se bazeze pe „există suspiciuni rezonabile”, “sunt persoane care declară sub acoperire, sub identitate protejată”, cu presiuni asupra lor, doar, doar vor putea să însăileze ceva.

Şi atunci fac precizările cu 2008 şi hotărârile de Guvern. Atunci au fost emise patru hotărâri de guvern, în perioada în care eram premier. Prima Hotărâre199 din 27 februarie – aceasta stabileşte că obligaţiile de derulare a contractului cu Microsoft trece de la Secretariatul General al Guvernului la ministerul Comunicaţiilor, pentru că acesta avea tangenţă cu domeniul.Fuseseră hotărâri anterioare date încă de precedentul Guvern prin care se stabilise că este Secretariatul General cel care urmează să deruleze contractele, totuşi noi am considerat că trebuie făcut acest lucru la Ministerul Comunicaţiilor.

A doua hotărâre, nr 634 din iunie 2008, i se dă Ministerului Comunicaţiei competenţa de a semna un act adiţional la contract care făcea inventarul licenţelor folosite în administraţie, deci de toate instituţiilor publice. La nivelul anului 2006 erau 39.385, acesta este inventarul pe care îl face ministerul Comunicaţiilor şi care se regăseşte în hotărârea de guvern.

Pentru cei care nu sunt familiari, este vorba despre licenţele Windows din calculatoarele care erau şi sunt în funcţiune în ministere, cei care lucrau utilizau programele Windows, fără ca aceste programe să fi fost plătite. Ştiţi că dacă mergeţi la magazin, ori cumpăraţi calculatorul cu licenţa Windows înăuntru, ori o plătiţi separat.

Noi eram într-o situaţie de ilegalitate şi această situaţie ne crea probleme pentru că s-au primit, documentele nu le am, dar voi încerca să le obţin, s-au primit în decursul timpului, a mandatului meu, mai mult scrisori din partea Microsoft, prin care ni se cerea să intrăm în legalitate. Cu alte cuvinte, să onorăm contractul care a fost încheiat în anul 2004“, conchide liderul ALDE.

Pentru licențe nu s-au făcut plăți cât a fost premier

Tăriceanu mai spun că, a treia Hotărâre adoptată de Guvernul pe care l-a condus este Hotărârea 1193 din 24.09 din care se constată, faţă de hotărârea anterioară, că preţul licenţelor nu conţinea TVA și asta era legislaţia.

„Trebuia şi TVA plătit pentru că asta era legislaţia. Hotărârea adaugă la suma aferentă celor 39.385 de licenţe şi TVA. Ultima Hotărâre este 1451 din 12.11.2008, în care atribuie ministerului Comunicaţiilor competenţa de a semna actul adiţional nr. 4 pentru licenţele folosite în anul 2007 şi 2008, aproximativ 63.000 de licenţe.

În toată perioada în care am fost premier pentru aceste licenţe nu s-a plătit nicio sumă. Din câte ştiu, prima sumă a fost plătită abia în prima jumătate a anului 2009. Aşa că despre ce vorbim? Aceste hotărâri de Guvern nu au creat niciun fel de avantaj firmei, din contră ne-a scos pe noi, Guvernul României, dintr-o situaţie de nelegalitate în care foloseam licenţele, deci trebuia să achităm pentru dreptul de proprietate intelectuală ale firme Microsoft sumele de bani necesare acoperirii valorilor licenţelor.”, a spus șeful Senatului, pentru Mediafax.

Nicio discuție directă cu reprezentanții Fujitsu

Întrebat dacă îi cunoștea pe reprezentanții Fujitsu, Tăriceanu susține că nu a avut discuții directe cu aceștia.

„Nu am avut discuţii cu reprezentanţii Microsoft sau Fujitsu pe aceste subiecte. Corespondenţa mi-a fost adresată şi mie şi secretarului general de la acea vreme. Dar pot să vă spun că în acea perioadă am primit solicitări şi probabil că au fost şi întâlniri cu ambasada SUA , cu ambasada Austriei, cu cea a Irlandei, pentru că firma Microsoft în Europa are sediul în Irlanda care erau bineînţeles….la noi chestiunea aceasta se numeşte trafic de influenţă, la ei nu, ei susţin firmele lor naţionale într-o logică ce mi se pare normală şi firească.

Guvernul nu a făcut nicio plată, nici către firma Microsoft, nici către firmele satelit pe care le -au folosit în România, pentru că aici au folosit şi o serie de firme satelite. Mai văd în mass-media că aş fi primit mită de la o firmă austriacă. Aici e interesant, eu cred că există, sau a existat la momentul respectiv, că au existat mai multe dosare care s-au ocupat de această chestiune, dacă nu mă înşel prin 2015 a apărut în public existenţa unui dosar în baza căruia au fost condamnate nişte persoane. A fost o găşculiţă de băieţi deştepţi, români şi austrieci care au beneficiat de pe urma acestor contracte şi în momentul în care Poliţia austriacă a început să facă cercetările, au spus <>, aşa încât rămâne să ne mândrim cu această etichetă de ţară coruptă”, a declarat Tăriceanu.

Recomandările redacției