Prima ediție a evenimentului ”Noaptea Muzeelor la Sate” va avea loc sâmbătă, 2 septembrie 2023, și propune publicului peste o sută de obiective, evenimente culturale și programe educative organizate de entități muzeale sau organizații private, în spații cu valoare istorică și de patrimoniu din satele și comunele din 32 de județe ale României.
O premieră la nivel european, noua marcă culturală propusă de Rețeaua Națională a Muzeelor invită vizitatorii să descopere o lume neștiută a spațiului rural din România: muzee și colecții muzeale, case memoriale, gospodării țărănești conservate in situ, castele, domenii nobiliare, cetăți, biserici fortificate sau de lemn, colecții de artă și istorie religioasă ale unor ansambluri mănăstirești, muzee parohiale, centre de artă, ateliere, centre culturale, mori, mausolee, hambare, centre de pompieri și multe alte atracții.
Detalii complete despre organizarea generală și programul evenimentelor din 2 septembrie se actualizează permanent pe website-ul Noaptea Muzeelor, în secțiunea https://noapteamuzeelor.org/noaptea-muzeelor-la-sate/participanti/, precum și pe rețelele de comunicare ale instituțiilor culturale implicate.
Cu ocazia acestei ediții inaugurale a evenimentului, Rețeaua Națională a Muzeelor din România a lansat și o campanie națională de dezvoltare de programe educative adresate copiilor și tinerilor din comunitățile rurale, prin care participanții înscriși la eveniment își pot promova și exploata colecțiile și patrimoniului cultural deținut. În colaborare cu Asociația „Da’DeCe”, RNMR a creat un KIT educațional, pus gratuit la dispoziția tuturor celor interesați pe website-ul Noaptea Muzeelor la Sate, secțiunea Resurse pedagogice.
„Pentru muzeele și entitățile din toată țara care și-au anunțat participarea la Noaptea Muzeelor la Sate și, în general, pentru cei interesați să conceapă programe pentru public am creat un kit pedagogic dedicat educatorilor muzeali și muzeografilor. Kitul cuprinde diverse tipuri de abordare a evenimentelor pentru public, într-un mod participativ, o structură flexibilă a unui atelier de educație muzeală în funcție de grupe diferite de vârstă, exemple de activități punctuale și sugestii practice pentru realizarea unor resurse destinate vizitei autonome sau a recuzitei pentru atelierele organizate. (…) Din această interacțiune se vor naște cu siguranță idei noi foarte valoroase pe care abia aștept să le descopăr în cele mai mici muzee din România. Vă încurajez să marcați ziua de 2 septembrie în agendă pentru o călătorie din sat în sat.” – Iulia Iordan, specialist în domeniul educației culturale la Asociația „Da’DeCe”, autoarea pachetului educativ Noaptea Muzeelor la Sate.
În județul Arad se vor organiza evenimente la Casa Memorială și Colecția de artă „Eugen Popa și Eugenia Hagiu”, Săvârșin, Muzeul „Zestrea Satului” Covăsânț și la Muzeul Memorial „Ioan Slavici și Emil Monția”, Șiria.
Casa Memorială și Colecția de artă „Eugen Popa și Eugenia Hagiu”, Săvârșin, Arad
Noaptea muzeelor la sate: Casa Memorială și Colecția de artă „Eugen Popa și Eugenia Hagiu” Săvârșin (Complexul Muzeal Arad)
Scurtă descriere a evenimentului:
De la orele 17:00-18:00 / 18.00:19.00 / 19:00-20:00: Tur ghidat al Casei Memoriale și al Colecției de artă „Eugen Popa și Eugenia Hagiu”
Spațiul păstrează elementele principale ale încăperilor cu destinație de locuit, unde se regăsesc: salonul mobilat cu piese în stil florentin, atelierul artistului, o mică cameră amenajată cu piese etnografice și o încăpere care reține obiecte ce fac trimitere la istoricul zonei, implicit la cel al familiei Popa. Lucrările de artă, în cea mai mare parte pictură, expuse în salon, atelier și în hol sunt realizate de Eugen Popa în intervalul 1940 – 1980.
Eugen Popa este reținut de istoria artei românești drept pictor, colorist prin excelență, și grafician. Temele predilecte ale pictorului au fost peisajele, naturile moarte, portretul și, mai ales, autoportretul. Indiferent de subiectul materializat în culoare, a fost preocupat de construcția riguroasă a formei, caracteristică a picturii deprinsă în anii studenției la Academia de Arte Frumoase din București (profesor maestrul Camil Ressu) și perfecționată constant de-a lungul întregii cariere. Forma este tratată fără ostentație, nu desenul, ci lumina este cea care o pune în valoare. Peisajele (din Săvârșin, de pe valea Mureșului sau din împrejurimile Bucureștiului) fac oarecum abstracție de la această constantă. În naturile moarte, pictorul se îndepărtează de tradiția postmodernă a primului sfert de secol XX, cultivată în anii formării sale artistice. Frunzele, fructele, florile nu sunt motive ornamentale, elemente dintr-o compoziție, ele au identitate proprie, supusă transformării în urma impactului cu lumina. Capacitatea de a caracteriza o stare sufletească, introspecția, în cazul autoportretului, înseamnă în arta lui Eugen Popa expresivitate. În casa memorială sunt 55 de autoportrete care transmit posterității – evident, subiectiv – ipostaze mărturisitoare ale unui destin artistic.
Anii petrecuți în sudul Chinei (1960-1962), în calitate de profesor de pictură și desen la Institutul de Artă din Hangzhou, l-au marcat definitoriu pe graficianul (desenator și gravor) Eugen Popa. A experimentat diverse tehnici de gravură, a descifrat tehnica desenului în tuș, realizând o sinteză între descriptivismul desenului european și tradiționala tehnică sintetică extrem orientală.
În intervalul 18:00-21:00 (din jumătate în jumătate de oră): Proiecție film documentar Casa Memorială „Eugen Popa și Eugenia Hagiu”
Prezintă: Ioan Vodicean, primarul comunei Săvârșin
Muzeul „Zestrea Satului” Covăsânț, Arad
Pă goșcie la Covăsânț
Scurtă descriere a evenimentului:
Muzeul Zestrea Satului își deschide porțile în afara programului, oferind următoarele activități:
scurt istoric al localității/ despre personalități locale;
prezentare a muzeului;
proiecții în curte cu povești despre Covăsânț;
atelier de țesut procovițe.
Muzeul Memorial „Ioan Slavici și Emil Monția”, Șiria, Arad
Noaptea muzeelor la sate: Muzeul Memorial „Ioan Slavici și Emil Monția” Șiria (Complexul Muzeal Arad)
Scurtă descriere a evenimentului:
Cu prilejul nocturnei muzeale rurale, publicul este invitat să exploreze următoarele expoziții:
Expoziția Emil Monția și Expoziția Ioan Slavici
Curator: Dr. Adelina Stoenescu
Sala Capitulării (Revoluția 1848-1849)
Curatori: Dr. Peter Hügel, Dr. Felicia Oarcea, Dr. Adelina Stoenescu
Expoziția SLAVICI
Expoziţia dedicată scriitorului Ioan Slavici, născut la Şiria în 18 ianuarie 1848, cuprinde trei săli în care, prin fotografii de familie, diplome, premii, decoraţii, manuscrise, cărţi şi ziare, este evocată personalitatea complexă a acestuia. În expunere este prezentată succint viaţa scriitorului, în diferite perioade, începând cu locul natal Şiria; studiile la Arad, Timişoara, Pesta şi Viena; prietenia cu Eminescu şi activitatea în cadrul României June. Activitatea publicistică la ziarul „Tribuna” din Sibiu a fost marcată de procesele de presă şi întemniţarea la Vacz. După ieşirea din închisoare, Ioan Slavici s-a stabilit în Bucureşti, iar în 1892 scriitorul şirian devenea cetăţean român. Cariera sa didactică a fost marcată de ocuparea funcţiei de profesor la Azilul Elena Doamna, apoi cea de director al Institulului Oteteleşanu din Măgurele şi profesor la Liceul German din Bucureşti, perioadă în care a editat o serie de lucrări didactice. Un segment important al expoziţiei este dedicat operei scriitorului (nuvele, poveşti şi romanul „Mara”) publicate în diferite limbi. De-a lungul carierei sale de scriitor, jurnalist şi cadru didactic, Ioan Slavici a primit distincţii şi premii: Ordinul Coroana României, decoraţia Răsplata muncii în învățământ, medalia Bene Merenti, în anul 1891 pentru publicarea documentelor Hurmuzaki, iar în anul 1903 a primit premiul Academiei Române pentru romanul istoric „Din bătrâni”. De o valoare documentară dar şi emoţională deosebită este prezenţa unei părţi din camera de lucru a scriitorului din perioada anilor 1880 – 1883 pe când acesta se afla la Bucureşti, găzduindu-l pe Mihai Eminescu.
Expoziția MONȚIA
În cadrul Muzeului Memorial „Ioan Slavici şi Emil Monţia”, în anul 1970 a fost amenajată şi expoziţia permanentă dedicată vieţii şi activităţii compozitorului Emil Monţia (1882 – 1965), stabilit la Şiria începând cu 1906. A fost reconstituită camera de lucru a acestuia, cuprinzând mobilierul original, pianul, vioara, partituri, culegeri de folclor şi fotografii de familie. Emil Monţia, prin creaţia sa, întregeşte în şcoala de muzică trio-ul arădean, alături de Ion Vidu şi Sabin Drăgoi. Născut în Şicula, pe valea Crişului Alb, încă din adolescenţă a fost influenţat de folclorul local. S-a format ca muzician la Conservatorul din Viena, avându-i ca profesori pe Eusebiu Mandicovski şi Ioan Scărlătescu. Creaţiile sale muzicale aparţin unor diferite genuri: lieduri, cântece corale, operă muzicală. Opera „Fata de la Cozia” a fost jucată în câteva stagiuni la Opera Română din Cluj în perioada interbelică. O bogată colecţie de colinde semnate de Emil Monţia a fost editată chiar în timpul vieţii sale. A scris lucrări pe versurile unor poeţi clasici (Mihai Eminescu, George Coşbuc), dar şi a unor poeţi contemporani lui: Octavian Goga, Lucian Blaga. A fost membru fondator al Societăţii Compozitorilor Români, a operelor din Bucureşti, Cluj şi Timişoara. Din anul 1907 s-a stabilit la Şiria, unde avea un cabinet avocaţial. A trăit la Şiria până la sfârșitul vieții, în februarie 1965.
18:00-21:00:
Proiecție de film: Povești pentru copii „Cronicile misterioase ale Muzeului”
Atelier de cuvinte & Giorgiana Popan – storyteller
