Primăria riscă să fie penalizată din cauza deşeurilor. Aproape 200.000 de euro vor ajunge la… gunoi

0
595

Situaţia deşeurilor din Arad este departe de a fi rezolvată. Colectarea şi, în special, sortarea gunoaielor se face anevoios, defectuos sau… deloc. Pe lângă gravele consecinţe pe care le-ar putea avea asupra sănătăţii populaţiei, administrarea după ureche a deşeurilor ar putea avea consecinţe extrem de grave şi din punct de vedere economic. Mai sunt doar câteva zile până în ultima zi a anului, când Master-Planul pe Deşeuri, proiect pe bani europeni de 30 milioane de euro trebuie să îşi demonstreze funcţionalitatea, altminteri Consiliul Judeţean Arad va trebui să înapoieze sume importante. Pe de altă parte, Adrian Ţolea, directorul tehnic al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Sistem Integrat de Gestionare a Deşeurilor (ADISIGD), subliniază faptul că „deja, Primăria Municipiului Arad va suferi o penalizare în valoare de 200.000 de euro. Sunt banii arădenilor care se aruncă pe fereastră deoarece Primăria Municipiului Arad nu a făcut nimic pentru a lua lacătul de pe staţia de sortare a deşeurilor. Staţia de sortare nu este făcută din fonduri europene, nu face parte din Master-Plan. Ea a fost construită de către Polaris şi aparţine Primăriei Municipiului Arad, dar trebuia inclusă în sistem. Cei care se ocupă cu colectarea deşeurilor din zona 1, unde este inclus şi municipiul, trebuiau să ducă gunoaiele la staţia de sortare. Din păcate însă, staţia are lacăt pe uşă din data de 24 aprilie, iar vina aparţine Primăriei Municipiului. Prin luna iulie, Primăria ne-a mandatat să facem licitaţia pentru preluarea staţiei de sortare, însă caietul de sarcini emis de consultantul Primăriei nu a fost făcut corect. Situaţia nu este rezolvată nici până în ziua de astăzi. O soluţie, pe care personal am enunţat-o demult însă nu a fost luată în seamă, era aceea de a ceda staţia de sortare Reconsului, situaţie în care nu era nevoie de organizarea de licitaţie. Din cauza situaţiei existente, cantităţile de deşeuri reciclabile vor fi de 1% în loc de 30%, cât era ţinta. Diferenţa o plăteşte Primăria Municipiului Arad, din banii arădenilor. Penalizarea se ridică la aproape 200.000 de euro“.
ADISIGD este constituită din toate primăriile din judeţul Arad, plus Consiliul Judeţean. Adunarea Generală este alcătuită din toţi primarii, iar din consiliul director fac parte reprezentanţii Consiliului Judeţean, ai Primăriei Pecica şi ai Primăriei Municipiului Arad. Acestora li se subordonează aparatul tehnic, condus de către directorul Adrian Ţolea, care pune în aplicare hotărârile luate de către AGA şi Consiliul director, având rol executiv. „Rolul nostru este acela de a face licitaţii, am fost mandataţi pentru asta, pentru operatorii de salubritate. Această primă etapă a fost rezolvată. De asemenea, mai avem rolul de monitorizare şi control al modului în care operatorii îşi desfăşoară activitatea“, ne-a declarat Adrian Ţolea.
Judeţul, împărţit în cinci zone
Din proiectul de deşeuri, în valoare de 30 milioane de euro, al Consiliului Judeţean, s-au construit o staţie de compostare, trei staţii de transfer la Bârzava, Sebiş şi Chişineu-Criş, o staţie completă (sortare, compostare şi transfer) la Mocrea, s-au achiziţionat 17 autospeciale, un concasor şi zeci de mii de containere şi pubele pentru tot judeţul. Etapa a II-a a acestui mega proiect este urmărirea ca sistemul să fie funcţional până la 31 decembrie 2018, „în caz contrar Consiliul Judeţean va fi obligat să înapoieze sume importante“, avertizează Ţolea.
Judeţul Arad este împărţit în cinci zone unde acţionează operatorii de colectare şi transport a deşeurilor. Zona 1 este alcătuită din Arad, Pâncota, Sântana, Curtici, Nădlac, Pecica şi alte 19 localităţi din judeţ şi intră în grija RETIM.
Zona 2 este alcătuită din Chişineu-Criş şi comunele din apropiere, operator fiind GSU.
Zona 3 este alcătuită din Ineu şi localităţile din vecinătate, operator fiind Activ.
Din Zona 4 fac parte Sebişul şi localităţile care duc până la Gurahonţ – Hălmagiu. Operator este Activ.
Zona 5 este alcătuită din localităţile de pe Valea Mureşului, de la Lipova până la Petriş. De această zonă se ocupă GSU.
Operatorii din zonele II şi V şi-au început activitatea în data de 14 decembrie, iar cei din zonele III şi IV în 20 decembrie 2018. „Operatorii din aceste zone nu au licenţă de operare şi nici autorizaţie de mediu. Cu toate acestea, AGA şi Consiliul Judeţean
şi-au asumat să meargă înainte, în ciuda unor eventuale amenzi pe care le-ar putea primi. Fără această decizie se risca compromiterea sistemului“, susţine Adrian Ţolea, revenit ca director al ADISIGD, însă fără a avea atribuţii de semnătură sau de angajări, decât de monitorizare. „În acest sens, se află un proces pe rol la Curtea de Apel, care sper să readucă normalitatea“, susţine Ţolea. Totodată directorul ADISIGD declară: „Sper ca proiectul pe deşeuri să fie funcţional şi să nu fie nevoie ca să se înapoieze bani. De asemenea, îmi doresc ca cetăţenii să nu aibă de suferit şi operatorii să îşi facă treaba“.
Subiectul gunoaielor nu va fi abandonat de către ziarul nostru, urmând ca în perioada următoare să alocăm spaţii generoase acestei probleme capitale pentru arădeni.
Adrian Cotuna

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.