Primarii se revoltă: au folosit banii primiţi de la MRU pentru comunitate, iar acum sunt cercetaţi penal

0
98

primari 1Zeci de primari din judeţ sunt cercetaţi penal cu privire la modul în care au cheltuit banii primiţi de la Guvernul Ungureanu pentru plata arieratelor. Asta, în condiţiile în care, după venirea la putere, Guvernul Ponta a decis să ceară retur­narea sumelor respective, însă Curtea Constituţională a stabilit că se poate cere restituirea banilor doar în anumite condiţii.
Primarii din judeţ cu care am stat de vorbă suţin că sunt extrem de revoltaţi de modul în care sunt trataţi. Gheorghe Feieş, primarul oraşului Sebiş şi preşe­dintele Ligii Aleşilor Locali PD-L, susţine că primăriile au avut de suferit la capitolul finanţare atât pe timpul guvernelor conduse de Emil Boc şi Mihai Răzvan Ungureanu, cât şi acum, când la putere se află Guvernul Ponta. „Şi noi am fost verificaţi de toate organele de control, de Curtea de Conturi, Finanţe, Poliţie, dar nu am avut probleme, pentru că am respectat ad-literam destinaţia banilor primiţi. În calitate de preşedinte al Ligii Aleşilor Locali PD-L, vă pot spune că primarii PD-L au aşteptat timp de patru ani sprijin din partea guvernelor conduse de Emil Boc. Nu l-am primit. A venit Guvernul Ungureanu şi ne-a dat aceşti bani, puţini, iar după aceea a venit Guvernul Ponta, care a întocmit dosare penale primarilor şi a luat banii înapoi. Toate aceste trei guvernări se fac vinovate de situaţia apărută acum, prin faptul că unele nu s-au implicat, iar altele s-au implicat în mod politic şi răutăcios. Practic şi-au bătut joc de administraţiile locale”, a declarat Feieş. Acesta a ţinut să precizeze că fondurile respective nu au fost furate de primari, ci au fost folosite în interesul comunităţilor locale. „Ar fi bine dacă s-ar realiza o adevărată descentralizare şi o autonomie locală în adevăratul sens al cuvântului, astfel încât primarii să nu fie nevoiţi să cerşească bani de la Guvern. Într-un stat cu adevărat democratic nu se întâmplă aşa. Din păcate în România legislaţia este aşa cum este, iar conducătorii administraţiilor publice locale sunt puşi în situaţii penibile, aflându-se în orice moment pe un butoi de pulbere”, a mai spus Gheorghe Feieş.
În ceea ce-l priveşte, Pavel Ţica, primarul comunei Beliu, ne-a declarat că a reuşit să restituie aproximativ jumătate din fondurile primite. „Au fost făcute verificări în primăvară. Noi am început să dăm o parte din bani înapoi. Am restituit 50% din sumă, restul de bani îi vom înapoia după 5 decembrie. Ceea ce se întâmplă m-a lăsat fără cuvinte. Banii au fost investiţi în infrastructură, am asfaltat străzile. Pe de altă parte, trebuie precizat că în România legea civilă nu este retroactivă. Spun asta pentru că actul normativ care a stabilit ce datorii intră în categoria arieratelor a fost dat cu mult după ce am primit banii despre care e vorba”, a declarat Ţica.
„Un primar nu trebuie privit ca un infractor”
La rândul său, Marian Toader, primarul comunei Zăbrani, susţine că dacă s-ar ţine cont de legislaţia existentă în momentul primirii banilor, mulţi dintre primarii chemaţi acum să dea cu subsemnatul nu ar fi avut probleme. „La Zăbrani s-au făcut plăţi pentru constructori. Au fost aprobate de Consiliul Local şi au fost ordonanţate de Trezorerie. Trebuie să ştiţi că legea îmi permite să fac plăţi de la bugetul local, iar când primim banii, putem să reconstituim sumele de unde le-am luat. Toate plăţile au fost făcute pentru proiecte de investiţii, pentru construcţii, reparaţii, nu pentru plata curentului. Am fost chemat şi eu să dau explicaţii, pentru că ei au interpretat ad-literam noţiunea de arierate. Nu e corect. Nu am acţionat de capul meu, s-a făcut o rectificare de buget, s-au completat poziţiile unde au fost dirijaţi respectivii bani. Un primar nu trebuie privit ca un infractor pentru că a plătit nişte constructori care şi-au făcut treaba”, a spus Toader.
Petru Nicoară, primarul comunei Păuliş, s-a trezit că este luat la întrebări de anchetatori deşi a dat înapoi banii primiţi de la MRU. El spune că s-a ajuns aici din cauză că a dat banii înapoi cu întârziere. Nicoară susţine că nu s-a grăbit să returneze suma, pentru că aşa a fost sfătuit de avocaţi, în condiţiile în care Curtea de Conturi nu a emis o decizie de restituire. „Am dat banii înapoi şi tot mă bruiază. Ei au dat definiţia arieratelor în septembrie, cu mult după ce am primit banii. Între timp am cheltuit o parte din sumă. Am reuşi să înapoiem o parte, apoi am dat toţi banii. Am fost sfătuit de avocaţi să nu restitui imediat banii pentru că auditorii de la Curtea de Conturi au făcut doar o notă de constatare, nu au emis şi o decizie de restituire”, a declarat Nicoară. Acesta a ţinut să precizeze că a folosit fondurile pentru interesele comunităţii şi că astfel şi-a făcut datoria faţă de comună.
Bani folosiţi pentru şcoli şi grădiniţe
La Semlac, primarul Letiţia Stoian s-a trezit cu anchetatorii pe cap pentru simplul motiv că a folosit fondurile primite pentru plata constructorilor care lucrează la şcoală şi care nu au putut fi plătiţi vreme îndelungată din cauza lipsei banilor. „Clar este de că nu am luat banii acasă, nu i-am furat. I-am dat pentru şcoala care stă şi acum pe jumătate descoperită. Timp de trei ani am aşteptat banii pentru şcoala respectivă. Aveam datorii de 7,5 miliarde la firma respectivă, dar nu se putea tăia factură, pentru că s-ar fi plătit imediat TVA, iar noi nu ştiam când vom putea plăti. Acum aşteptăm să vedem care este verdictul celor care vor hotărî pentru noi. Numai Dumnezeu ştie cine sunt aceş­tia”, afirmă Letiţia Stoian.
Un alt primar cercetat pentru că a făcut plăţi pentru o unitate de învăţământ este şi Reginald Andronic, edilul-şef din Frumuşeni. „Sunt nevinovat, pentru că arieratul a fost definit mult prea târziu, după ordonanţa dată de Ponta pentru a ne lua banii. Am folosit fondurile pentru plata constructorilor care au fpcut o parte din grădiniţa din comună. Clădirea nici acum nu este gata, iar noi avea copiii evacuaţi încă din 2008, când a trebuit să-i mutăm în căminul cultural. Acum mi s-a făcut dosar penal că am terminat două săli de clasă. Dacă constructorii ne dădeau în judecată, ar fi trebuit să plătim, pentru că lucrările erau făcute, iar factura emisă”, a ţinut să precizeze Andronic.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.