Puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în România este, în acest an, de 7.738 euro, ceea ce înseamnă că românii sunt cu 56% sub media europeană şi coboară două locuri, până pe locul 33, potrivit unui studiu referitor la puterea de cumpărare a europenilor.”Decalajul puterii de cumpărare se adânceşte. În România, puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în acest an este de 7.738 euro. Asta înseamnă că românii sunt cu 56% sub media europeană şi coboară două locuri, până pe locul 33″, arată studiul GfK Purchasing Power pentru România şi Europa 2023.
Chiar dacă nu au existat modificări în clasament în primele 10 judeţe în acest an, se poate observa încă o dată că decalajul dintre regiunile cu putere de cumpărare slabă şi puternică din România se adânceşte. Bucureştiul este clar pe primul loc, cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 15.314 euro, ceea ce înseamnă că locuitorii Capitalei au cu aproape 98% mai multă putere de cumpărare decât media naţională şi de 3,8 ori mai multă putere de cumpărare decât locuitorii judeţului Vaslui, care are cea mai mică putere de cumpărare disponibilă pentru cheltuielile şi economiile lor. Acolo, venitul net disponibil este de doar 4.010 euro, ceea ce reprezintă aproape 52% din media naţională, potrivit sursei citate.
Toate judeţele din top zece au o putere de cumpărare pe cap de locuitor peste medie. Judeţul Prahova, clasat pe locul zece, se apropie cel mai mult de media naţională, cu un venit net disponibil de 7.836 euro pe cap de locuitor, dar este încă cu aproape 1,3% peste acesta. Toate celelalte 32 de judeţe, care constituie mai mult de trei sferturi din toate judeţele, sunt sub media naţională. Puterea de cumpărare este o măsură a venitului disponibil după deducerea impozitelor şi a contribuţiilor caritabile şi include, de asemenea, orice beneficii de stat primite. Studiul indică nivelurile puterii de cumpărare pe persoană, pe an, în euro şi ca indice. Puterea de cumpărare GfK se bazează pe venitul nominal disponibil al populaţiei, ceea ce înseamnă că valorile nu sunt ajustate la inflaţie. Calculele se efectuează pe baza veniturilor şi câştigurilor raportate, a statisticilor privind beneficiile guvernamentale, precum şi a previziunilor economice furnizate de institutele economice, explică specialistul în GeoMarketing din GfK, Mirela Dogaru. (sursa: Agerpres)
