Cutremurul care a afectat Turcia și Siria ne amintește, pentru a nuștiu câta oară, cât suntem de vulnerabili în fața naturii dezlănțuite.
Mii de clădiri s-au prăbușit asemenea unor piese de domino, în doar câteva minute. Zeci de mii de morți și răniți, și familii distruse.
După cum știm și țara noastră a fost afectată de cutremure de-a lungul vremii. Conform specialiștilor, seismicitatea de la noi este grupată pe mai multe zone epicentrale: este vorba despre Vrancea, Făgăraș-Câmpulung, Banat, Crișana, Maramureș și Dobrogea de Sud.
Aradul poate ”tremura” oricând
După cum am văzut și Aradul poate fi afectat oricând de un astfel de eveniment. Cutremurele din Gorj, resimțite și la Arad, ne-au dovedit acest lucru.
În zona Gorjului, la fel ca și în zona de vest a țării ,seimele nu au depășit 4 grade pe scara Richter. Chiar și specialiștii în domeniu s-au arătat surprinși de mișcările telurice destul de puternice din ultimile zile din Gorj. Asadar, ne putem aștepta și noi la astfel de evenimente, chiar dacă până acum nu am avut seisme mari în zonă.
Mulți arădeni s-au cutremurat, atât la propriu dar și la figurat, de evenimentele din ultima perioadă. Mulți întrebându-se dacă suntem pregătiți să facem față
acestor evenimente.
Oare cât de sigure sunt clădirile din orașul nostru la un astfel de seism, este întrebarea de pe buzele multor arădeni, în aceste zile.
În acest sens, am pus anumite întrebări autorităților pentru a vă putea prezenta cum stau lucururile în zona noastră.
Ce spune ISU, conform unui Plan de analiză
Conform unui Plan de analiză şi acoperire a riscurilor la care sunt supuși locuitorii municipiului Arad, întocmit în anul 2017, în caz de cutremur, cele mai afectate localități din județ ar fi Aradul, Nădlacul, Curticiul și Lipova. „Ca urmare a evaluării riscurilor identificate şi inventariate, în cadrul judeţului Arad există zone de risc la cutremur pe teritoriul municipiului Arad. Efectele cele mai puternice ar fi pe direcţia Vinga-Arad-Curtici. În cazul judeţului Arad, un cutremur de magnitudinea şi intensitatea precizată poate provoca efecte deosebite în localităţile urbane Arad, Nădlac, Curtici şi Lipova”, se arată în document.
Datele istorice privind seismele bănăţene, încep la sfârşitul secolului XVIII. Pentru municipiul Arad sunt menţionate 11 cutremure cu intensitate mai mare de 4 grade şi 9 cu magnitudini mai mari decât 4,1.
În cazul unui cutremur mai serios mai multe clădiri din Arad pot să se prăbuşească oricând.
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă a anexat un tabel la planul de intervenţii în caz de cutremure, în urmă cu câțiva ani, din care rezultă că există câteva clădiri care sunt considerate de experţi a fi fără protecţie în cazul unui cutremur de magnitudinea celui din 1977.
Specialiştii spun însă că numărul imobilelor cu probleme este mult mai mare, dar că expertizele sunt foarte scumpe şi nimeni nu se înghesuie să le plătească.
Cele mai periculoase clădiri sunt cele din anii 1963-1977
Primii care ar trebui să se teamă în cazul unui cutremur sunt locatarii imobilelor construite între anii 1963-1977, dar și cei care locuiesc în immobile construite înaintea acestei perioade. Rezistenţa clădirilor ridicate în acea perioadă nu a fost calculată în funcţie de acţiunea reală a forţelor seismice.
Începând cu anul 1978, s-a introdus codul de proiectare seismică P100 – cod care a devenit din ce în ce mai strict o dată cu trecerea timpului. Însă nu doar proiectarea dă siguranţa unei clădiri, ci şi execuţia sau, mai bine zis, conştiinciozitatea în execuţie.
Din acest punct de vedere, cred că, în mod firesc, nivelul cel mai mare de conştiinciozitate în execuţie a fost în anii imediat următori marelui cutremur din 1977.
Atunci toată lumea avea proaspătă în minte tragedia adusă de cutremur şi nimeni nu îşi permitea să mai facă rabat în ceea ce priveşte sistemul structural al clădirilor.
Ce spun arădenii despre siguranța clădirilor în care locuiesc
Am pornit pe străzile orașului pentru a vorbi cu oamenii și a afla cât de îngrijorați sunt după ce au urmărit imaginile dezastrului din Turcia și Siria, dar și după ce au simțit pe propria piele cutremurele din Gorj.
În plimbarea noastră prin cartiere am făcut și fotografii cu imobile din Arad la care se observă mai mult sau mai puțin starea de degradare.
,, Aici blocurile sunt mai sigure, sunt mai vechi, de prin 78, dar tot ne este frică. Numai Dumnezeu știe ce s-ar putea întâmpla”, spune o femeie de pe strada Caius Lepa.
,, Al nostru e primul bloc contruit în cartier. După cutremurul din 77. Soțul meu a fost macaragiu și a lucrat la aceste blocuri, spunea că sunt bine făcute”, spune altă arădeancă.
Pe calea Radnei, zilele trecute a căzut tencuiala de pe un bloc, tocmai de la ultimul etaj. Trecătorii spun că se întâmplă foarte des acest lucru la blocurile care au cărămidă aparentă pe exterior.
,,Dacă la un simplu vânt, pică de pe pereți, ce o fi la un cutremur. Vai de noi va fi. Nu știm cât de sigure sunt blocurile astea”, spune un trecător. Acesta ne povestește că acele blocuri sunt contruite undeva după anul 1978. ,, Nu trebuia să pună această cărămidă pe pereți. Asta nu rezistă foarte mult. Acum oricând riscăm să ne cadă în cap”, spune omul.
,, Problema nu e la blocurile astea construite după 77 ci la cele construite după Revoluție. Mă refer la blocurile ANL și nu numai. În Micălaca în zona unde locuiesc(n.r. zona 100) astă vară s-a construit un bloc, pe un teren viran. M-am tot uitat cum îl fac. Au avut de lucru mult cu fundația pentru că era multă apă. Apoi l-au ridicat imediat. Nu aș sta pentru nimic în lume într-un astfel de bloc. Oare cum a primit autorizație de construcție. Ca la noi la nimeni”, spune un arădean, fost muncitor în construcții.
Speriați de cutremurul din Gorj arădenii speră că totuși la noi nu se va întâmpla un dezastru.
,,Am simțit cum se mișcă patul cu mine. Dacă era mai puternic nu aveai nici o putere să fugi sau să te ascunzi. N-ai cum, totul durează câteva secunde. Sper că la noi nu va fi niciodată așa ceva”, spune o arădeancă oarecum panicată de ultimele evenimente.
Ce spun autoritățile
Am cerut părerea și celor de la Inspectoratul de Stat în Construcții dar și de la Primăria Arad, pentru a afla mai multe despre clădirile cu risc seismic din oraș.
Iată răspunsul Primăriei Arad:
”Încadrarea unei clădiri într-o anumită clasă de risc seismic se face în cadrul unei expertize de specialitate. Obligația întocmirii acestei expertize îi revine proprietarului clădirii.
În ceea ce privește Primăria Arad, în acest an a fost încheiat un acord cadru de servicii de expertizare a imobilelor aflate în proprietatea municipiului Arad.
Pentru imobilele cu destinație de locuințe care nu se află în proprietatea Municipiului Arad, Primăria nu deține date referitoare la clasa de risc seismic în care sunt încadrate”.
În continuare prezentăm răspunsul celor de la Inspectoratul de Stat în Construcții:
Referitor la solicitarea dumneavoastră, formulată în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, înregistrată la Inspectoratul Inspectoratul de Stat în Construcții I.S.C. sub nr. DO_46017/06902.2023, vă comunicăm următoarele:
În conformitate cu prevederile Legii nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, stabilirea riscului seismic pentru o anumită clădire se face prin încadrarea acesteia în una dintre următoarele patru clase de risc:
a) clasa de risc seismic Rsl, din care fac parte clădirile cu susceptibilitate de prăbuşire, totală sau parţială, la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării- limită ultime;
b) clasa de risc seismic Rsll, din care fac parte clădirile susceptibile de avariere majoră la acţiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării-limită ultime, care pune în pericol siguranţa utilizatorilor, dar la care prăbușirea totală sau parţială este puțin probabilă;
c) clasa de risc seismic RsIII, din care fac parte clădirile susceptibile de avariere moderată la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării-limită ultime, care poate pune în pericol siguranța utilizatorilor;
d) clasa de risc seismic RSIV, din care fac parte clădirile la care răspunsul seismic așteptat sub efectul cutremurului de proiectare, corespunzător stării-limită ultime, este similar celui aşteptat pentru clădirile proiectate pe baza reglementărilor tehnice în vigoare. Conform aceluiaşi act normativ, proprietarii clădirilor, persoane fizice sau juridice, şi asociaţiile de proprietari, precum şi persoanele juridice care au în administrare clădiri au următoarele obligații:
a) să asigure urmărirea comportării în exploatare a clădirilor din proprietate sau administrare, în condițiile legii, în vederea identificării din timp a unor degradări care conduc la diminuarea aptitudinii la exploatare;
b) să asigure expertizarea tehnică, de către experţi tehnici atestați pentru cerinţa fundamentală rezistenţă mecanică şi stabilitate, a clădirilor existente cu vulnerabilitate seismică identificată ca urmare a evaluării vizuale rapide, în vederea încadrării într-o clasă de risc seismic şi fundamentării măsurilor de intervenţie;
c) să asigure transmiterea concluziilor raportului de expertiză tehnică şi a încadrării clădirii într-o clasă de risc seismic către autoritățile administraţiei publice locale competente, precum şi către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în termen de 30 de zile de la data primirii raportului de expertiză tehnică, în vederea asigurării monitorizării acţiunilor pentru reducerea riscului seismic, respectiv notării în partea a III-a a cărţii funciare a imobilului a clasei de risc seismic în care a fost încadrată clădirea existentă;
d) să aprobe decizia de intervenţie şi să asigure continuarea acțiunilor definite la art. 5, în funcţie de concluziile fundamentate prin raportul de expertiză tehnică.
La art.9, alin. (3) din legea menționată mai sunt stabilite acțiunile pe care primarii trebuie să le întreprindă în aria lor de competenţă:
a) identificarea şi inventarierea clădirilor cu destinația de locuinţă, descrise la art. 1, proprietate privată a persoanelor fizice ori aflate în proprietatea sau în administrarea unităţilor administrativ-teritoriale, a instituțiilor publice şi a operatorilor economici; identificarea şi inventarierea clădirilor cu destinaţia de locuință multietajate care au situate la parter şi, după caz, la subsol și/sau la alte niveluri spații publice cu altă destinaţie decât cea de locuinţe; monitorizarea acțiunilor de intervenție privind reducerea riscului seismic al acestora, cuprinzând expertizarea tehnică, proiectarea şi execuția lucrărilor de intervenţii;
b) identificarea şi inventarierea clădirilor cu destinaţia de locuință multietajate, cu peste P + 3 etaje inclusiv, construite înainte de anul 1978, amplasate în localităţi pentru care valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare la cutremur a(g) este mai mare sau egală cu 0,20 g, precum şi a clădirilor cu destinaţia de locuinţă expertizate tehnic şi încadrate în clase de risc seismic corespunzătoare;
c) întocmirea listelor cu clădirile cu destinaţia de locuință prevăzute la lit. a) şi b) şi publicarea acestor liste pe paginile de internet ale autorităților administrațiilor publice locale;
d) evaluarea vizuală rapidă a clădirilor prevăzute la lit. a) şi b) care nu au fost încadrate în clase de risc seismic;
e) întocmirea de rapoarte anuale privind acțiunile pentru reducerea riscului seismic al clădirilor existente, cuprinzând expertizarea tehnică, proiectarea şi execuția lucrărilor de intervenţii, întreprinse de autoritățile administrației publice locale, şi publicarea acestor rapoarte pe paginile proprii de internet, precum şi transmiterea acestora către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei;
f) întocmirea documentației cadastrale şi înregistrarea în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară a imobilelor încadrate în clasa de risc seismic Rsl care nu sunt înregistrate în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, în termen de un an de la încadrarea imobilului în clasa de risc seismic Rsl;
g) notificarea proprietarilor, persoane fizice sau juridice, și a asociațiilor de proprietari, precum şi, după caz, a persoanelor juridice care au în administrare clădiri/părți
b) să asigure expertizarea tehnică, de către experţi tehnici atestați pentru cerinţa fundamentală rezistență mecanică şi stabilitate, a clădirilor existente cu vulnerabilitate seismică identificată ca urmare a evaluării vizuale rapide, în vederea încadrării într-o clasă de risc seismic şi fundamentării măsurilor de intervenţie;
c) să asigure transmiterea concluziilor raportului de expertiză tehnică şi a încadrării clădirii într-o clasă de risc seismic către autorităţile administraţiei publice locale competente, precum şi către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în termen de 30 de zile de la data primirii raportului de expertiză tehnică, în vederea asigurării monitorizării acţiunilor pentru reducerea riscului seismic, respectiv notării în partea a III-a a cărţii funciare a imobilului a clasei de risc seismic în care a fost încadrată clădirea existentă;
d) să aprobe decizia de intervenție și să asigure continuarea acțiunilor definite la art. 5, în funcţie de concluziile fundamentate prin raportul de expertiză tehnică.
La art.9, alin.(3) din legea menționată mai sunt stabilite acțiunile pe care primarii trebuie să le întreprindă în aria lor de competenţă:
a) identificarea şi inventarierea clădirilor cu destinația de locuinţă, descrise la art. 1, proprietate privată a persoanelor fizice ori aflate în proprietatea sau în administrarea unităţilor administrativ-teritoriale, a instituțiilor publice și a operatorilor economici; identificarea şi inventarierea clădirilor cu destinația de locuinţă multietajate care au situate la parter și, după caz, la subsol şi/sau la alte niveluri spații publice cu altă destinație decât cea de locuinţe; monitorizarea acţiunilor de intervenţie privind reducerea riscului seismic al acestora, cuprinzând expertizarea tehnică, proiectarea şi execuția lucrărilor de intervenţii;
b) identificarea şi inventarierea clădirilor cu destinaţia de locuință multietajate, cu peste P + 3 etaje inclusiv, construite înainte de anul 1978, amplasate în localităţi pentru care valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare la cutremur a(g) este mai mare sau egală cu 0,20 g, precum şi a clădirilor cu destinaţia de locuinţă expertizate tehnic şi încadrate în clase de risc seismic corespunzătoare;
c) întocmirea listelor cu clădirile cu destinaţia de locuință prevăzute la lit. a) şi b) şi publicarea acestor liste pe paginile de internet ale autorităților administrațiilor publice locale;
d) evaluarea vizuală rapidă a clădirilor prevăzute la lit. a) şi b) care nu au fost încadrate în clase de risc seismic;
e) întocmirea de rapoarte anuale privind acţiunile pentru reducerea riscului seismic al clădirilor existente, cuprinzând expertizarea tehnică, proiectarea şi execuția lucrărilor de intervenţii, întreprinse de autoritățile administrației publice locale, şi publicarea acestor rapoarte pe paginile proprii de internet, precum şi transmiterea acestora către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei;
f) întocmirea documentației cadastrale şi înregistrarea în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară a imobilelor încadrate în clasa de risc seismic Rsl care nu sunt înregistrate în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, în termen de un an de la încadrarea imobilului în clasa de risc seismic Rsl;
g) notificarea proprietarilor, persoane fizice sau juridice, și a asociațiilor de proprietari, precum și, după caz, a persoanelor juridice care au în administrare clădiri/părți
la solicitarea informațiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcţie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare şi de urgenţa solicitării[….]” ne transmite inspector general Paul Racoviță.
De fapt, cât de mare este pericolul și care sunt cele mai rezistente blocuri în caz de cutremur
Specialiștii spun că în caz de cutremur, pericolul creşte proporţional cu înălţimea blocului, indiferent de perioada în care a fost construit. „Construcţiile de 1-2 etaje nu ar trebui să se prăbuşească în cazul unui seism puternic. În timp ce clădirile înalte, mai mari de 4 etaje, pot fi mai puternic afectate. După tragedia din ’77, însă, standardele de proiectare au fost adaptate seismelor specifice ţării noastre”
Experţii spun de asemenea că teoria potrivit căreia un bloc nou este mai prost construit decât unul vechi nu stă în picioare. Şi dacă, la primul cutremur, într-o locuinţă nouă apar mici crăpături în tencuială, nu ar trebui să ne îngrijorăm.
„Orice crăpătură într-un element neconstructiv are sens pozitiv pentru că absoarbe din energia seismului. Chiar sunt construcţii gândite în ideea asta. Tot ce se construieşte în România, cu excepţia unor hoţii, se construieşte foarte bine”, afirmă Gheorghe Pătraşcu, arhitect .
Începând cu anul 1978, a fost introdus codul de proiectare seismică P100, cod care a devenit din ce în ce mai strict cu trecerea timpului. Când se construieşte un bloc, Inspectoratul de Stat în Construcţii vine în control pe şantier în fiecare stadiu, iar dezvoltatorul trebuie să aibă toate documentele.
Unde se simt în siguranţă arădenii
Am stat de vorbă cu mai multe persoane și am întrebat ce preferă: un bloc nou sau unul vechi?
” Blocuri vechi, clar că sunt mai rezistente. Acum nu mai știu cum se fac”, spune un bărbat.
Ații preferă construcțiile noi motivând că tehnologia a evoluat. „Un bloc nou, sunt materiale mai bune dar depinde foarte mult de constructor şi cum a construit el blocul”, spune un tânăr.
Recomandarea specialiștilor este ca înainte de a achiziţiona un apartament să se ceară dezvoltatorului toate informaţiile şi să se apeleze la un specialist pentru consultanţă.
Tariful acestuia poate varia între 200 şi 800 de lei, însă acest lucru poate face diferenţa în caz de cutremur.
În loc de concluzie
Rămânem totuși cu o întrebare, care ne macină și ne râmâne în continuare, în minte: Ce se întâmplă la un seism de peste 6 grade pe Richter cu blocurile din imaginile postate de noi. Blocuri pline de crăpături după cum se observă. Dar cu clădirile istorice din centrul orașului? Mulți spun că nu se poate întâmpla în zona noastră, așa au spus și cei din Oltenia unde nu au fost cutremure de intensitate mare niciodată.
Sperăm că nu vom afla niciodată acest răspuns iar clădirile noastre vor rămâne ”în picioare”.
