Rezistența la antibiotice este crescută și pentru că animalele iau pastile cu… pumnul

Riscul reprezentat de rezistenţa la antimicrobiene (RAM) este unul care trebuie considerat o problemă de siguranță a sănătății publice. De altfel, Autoritatatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară a plasat România într-un top îngrijorător al rezistenţei la… antibiotice. Cauza principală este autoadministrarea  de antibiotice în mod iraţional, pentru diverse infecţii. Pe de altă parte și tratarea animalelor și păsărilor de fermă cu aceste substanțe contribuie indirect, într-o măsură importantă, la rezistența omului la schemele de tratament cu antibiotice. În acest sens, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a pentru combaterea RAM. Potrivit Autorității, începând cu anul 2007, de când a fost implementată legislația europeană specifică, ANSVSA monitorizează aplicarea acestor reglementări, referitoare la interzicerea administrării în hrana animalelor a făinurilor de origine animală, a aditivilor alimentari, a hormonilor de creștere și a antibioticelor utilizate ca și promotori de creștere. Testele de laborator sunt realizate pe probe recoltate de pe întreg teritoriul ţării, de către inspectorii sanitari veterinari, iar determinările sunt efectuate în laboratoarele din cadrul reţelei celor 41 de laboratoare sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi Institutului de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară (IISPV). Laboratoarele care constată depăşiri ale limitelor maxime admise la diferite reziduuri, au responsabilitatea de a notifica rezultatele neconforme prin Sistemul Rapid de Alertă Alimente şi Furaje (SRAAF). Pentru exemplificare, în primele trei  trimestre din 2021, în cadrul Planului Naţional de Control Reziduuri au fost realizate 2.455 de teste pentru probe provenite de la păsări (găină reformă și curcan), din care 663 pentru reziduurile de antibiotice. Din testele realizate pentru determinarea prezenței reziduurilor de antibiotice, o singură probă a fost neconformă. Planul Naţional de Control Reziduuri se transmite anual Comisiei Europene pentru evaluare şi aprobare. De asemenea, rezultatele PNCR se transmit la Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA). Referitor la antibiotice, legislaţia este foarte strictă şi presupune eliberarea acestora doar pe bază de prescripţie şi utilizarea doar după examinarea clinică a animalelor. De altfel, potrivit statisticilor oficiale, din 2014 și până în 2021, cantitatea de antibiotice folosite în tratarea animalelor a scăzut cu aproape 50% în România. Menționăm că, începând cu data de 28 ianuarie 2022, se aplică direct și obligatoriu de către România și celelalte state membre UE, prevederile europene ale Regulamentului (UE) nr. 6/2019 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele medicinale veterinare și de abrogare a Directivei 2001/82/CE. În concluzie, carnea, laptele, ouăle la raft nu au voie să aibă contaminanţi din clasa antibioticelor. Şi totuşi, dacă sunt folosite, gustul este absolut identic, la fel mirosul. Iar întrebarea este? Cum aş putea să-mi dau seama ce să pun în farfurie? Datele oficiale spun că suntem  în siguranță. Nici la Arad situația nu este diferită. Stăm bine, zic statisticile. Totuși, chiar acum există infecţii bacteriene la om, pentru care soluţiile cu antibiotice nu dau rezultate  bune. Cum poți să te păzești? Unii spun că un criteriu poate fi și prețul. O carne de orice fel sau un produs derivat, cu un preț foarte scăzut, poate da naștere cel puțin la un semn de întrebare… Astfel, chiar unul dintre marile lanțuri de magazine comercialiozează o ruladă, zisă de carne, la care prețul pe kilogram nu trece de 13 lei. Ori, o bucată de slănină, de cea mai proastă calitate, sare de 15 lei kilogramul. Iar comparația cu preparatul amintit poate fi o temă de reflecție. Dar, fiecare decide pentru sine…