România se confruntă cu o criză educațională și demografică alarmantă, având impact major asupra viitorului țării.

Aproximativ 60% dintre adulți abandonează școala după clasa a VIII-a, un fenomen grav amplificat de un sistem educațional ineficient și depășit. Amanda Ripley, în „Cei mai deștepți copii din lume și modelele de învățământ care i-au format,” subliniază că profesorii mediocri și lipsa de consecințe reale pentru eșec contribuie la această situație. În plus, încercările de digitalizare, considerate inițial soluții miraculoase, s-au dovedit ineficiente, după cum arată Lisa-Karmen Hirsig și exemplul Suediei, care a reintrodus metode tradiționale de predare.

Pe lângă criza educațională, România se confruntă și cu o criză demografică. Rata fertilității este în declin, iar migrația masivă contribuie la o îmbătrânire accelerată a populației. Institutul Național de Statistică prevede că, în 2060, populația României va scădea semnificativ. Mulți tineri evită să devină părinți din cauza incertitudinilor economice și climatice.

Costurile ridicate pentru creșterea și educarea copiilor descurajează multe familii. Educația, hainele, alimentația și activitățile extrașcolare devin poveri financiare greu de suportat. Scăderea numărului de elevi și studenți, accesul limitat la educație de calitate și ratele ridicate de abandon școlar sunt probleme cronice. Conform evaluării PISA din 2022, aproape jumătate dintre copiii de 15 ani nu au abilități de bază în citit și matematică.

Investițiile în educație prin PNRR nu au avut încă un impact vizibil, iar majoritatea școlilor sunt neconforme, fără autorizații ISU și sanitare. Deși educația ar putea îmbunătăți calitatea vieții, conform Eurobarometrului, 60% dintre români trăiesc fără siguranța zilei de mâine. Nivelul ridicat de sărăcie și excluziune socială afectează negativ copiii, mulți dintre ei depinzând de programul „Masă sănătoasă,” care funcționează doar parțial.

Mediul rural este și mai afectat, cu rate ridicate de absenteism și abandon școlar. Renovările infrastructurii școlare, realizate de organizații precum Asociația BookLand, au demonstrat că îmbunătățirea condițiilor de studiu poate reduce absenteismul și abandonul școlar, crescând în același timp performanțele academice.

Pe piața muncii, România se confruntă cu un deficit de muncitori calificați, agravat de migrația tinerilor în străinătate în căutarea unor salarii mai mari și a unor condiții de viață mai bune. Învățământul profesional și dual, deși promițător, nu este încă pe deplin dezvoltat și corelat cu cerințele pieței muncii.

În concluzie, România trebuie să abordeze urgent aceste crize interconectate prin reforme educaționale profunde, investiții în infrastructură și politici demografice sustenabile, pentru a asigura un viitor prosper și stabil pentru generațiile viitoare.

Recomandările redacției